7 luni fără Dragnea. Care e moștenirea liderului PSD

DE Mircea Marian | Actualizat: 29.12.2019 - 16:23

La 27 mai 2019, președintele PSD intra pe poarta penitenciarului Rahova, în uralele și huiduielile privitorilor. Dragnea a dispărut de pe scena politică, PSD a ajuns în opoziție, dar efectele măsurilor luate au rămas.

SHARE

Noua guvernare PNL se chinuie acum să descâlcească moștenirea pesedistă. Deși e în închisoare de șase luni, propuneri ale fostului lider PSD sunt încă votate în Parlament, după o perioadă în care s-au aflat în stand-by.

O parte dintre cele mai scandaloase inițiative ale regimului Dragnea, precum recursul compensatoriu, au fost abrogate cu sprijinul noii conduceri a PSD.

Totuși, abrogarea nu va avea efecte pe termen scurt: deținuții încarcerați în prezent vor continua să beneficieze de legea cea mai favorabilă, adică de recursul compensatoriu.

Impactul cel mai mare îl au deciziile economice luate de Liviu Dragnea și Darius Vâlcov, decizii care au dus la un deficit de 4,4% în 2019.

În 2020, PNL speră să ducă deficitul la doar 3,5%. România este nevoită să se împrumute masiv și, foarte probabil, va urma declanșarea procedurii de deficit excesiv, din partea Comisiei Europene.

Standard and Poor’s a revizuit deja perspectiva României de la stabil la negativ, din cauza marilor cheltuieli ale guvernului PSD.

CONTABILUL LUI DRAGNEA Cele mai controversate măsuri economice și financiare ale guvernării PSD au fost pregătite de fostul primar al Slatinei, Darius Vâlcov, condamnat în primă instanță la opt ani de închisoare, pentru corupție - Foto: INQUAM PHOTOS

Cabinetul Orban este prins între promisiunile pe care le făcea în opoziție, când critica unele taxe impuse de social democrați, și faptul că reducerea sau eliminarea lor ar majora deficitul.

Ca să-l încurce pe ministrul de Finanțe, Florin Cîțu, PSD, acum în opoziție, a votat pentru eliminarea supraaccizei la carburanți și supra-impozitarea contractelor part-time.

Doar eliminarea supraaccizei la carburanți va reduce veniturile la buget cu circa 3,4 miliarde de lei.

Deocamdată, liberalii nu vor să amâne aplicarea legii pensiilor – în septembrie 2020 acestea ar urma să se majoreze cu aproximativ 40% - deși mai mulți economiști apropiați acestei formațiuni avertizează că este o măsură nesustenabilă.

Newsweek România vă arată ce a rămas de achitat după regimul Dragnea. Haosul nu este doar în buget, ci și în sistemul de justiție sau în energie.

Casta bugetarilor fericiți

În decembrie 2016, la sfârșitul guvernării tehnocrate, statul român cheltuia 7,5% din PIB cu salariile bugetarilor.

În termeni nominali, asta însemna 57 de miliarde de lei. De altfel, între 2013 și 2016 nivelul acestor cheltuieli fusese limitat constant la 7,4-7,5% din PIB.

În decembrie 2017, guvernul PSD a adus cheltuielile la 8,1% din PIB, respectiv 69 de miliarde de lei.

La sfârșitul lui 2018, cheltuielile de personal săriseră la 9,1% din PIB, respectiv 86 de miliarde de lei. Nu mai puțin de 26% din toate cheltuielile bugetului se duceau către bugetari.

După primele zece luni din 2019, au atins deja 8,2% din PIB, adică 84,5 miliarde de lei.

E foarte probabil ca ele să se apropie de 10% la finalul anului. Numărul bugetarilor se apropie de 1,25 milioane, în 2019, față de aproximativ 1,19 milioane, în 2012.

„În 2021, cheltuielile de personal și de asistență socială vor reprezenta 94% din ceea ce colectăm la buget“, avertiza, în noiembrie 2019, fostul președinte al Consiliului Fiscal, Ionuț Dumitru.

Și Camera de Comerț Româno-Americană, AmCham, critica creșterea cheltuielilor de personal: „Pentru anul 2019 sunt planificate din nou majorări substanțiale ale cheltuielilor publice, respectiv cu 14% față de 2018.

Un salt spectaculos (18,9%) va fi înregistrat din nou de cheltuielile de personal, ceea ce va plasa ponderea lor în PIB la un maxim istoric (10%) (...)

În opinia noastră, creșterea rapidă a cheltuielilor publice planificate pentru anul 2019 accentuează îngrijorările privind sustenabilitatea nivelului acestora“.

Nu este deloc clar ce va face PNL pentru a tempera aceste cheltuieli. În octombrie 2019, confruntat cu acuzațiile că o guvernare liberală va concedia 400.000 de bugetari, actualul ministru de Finanțe, Florin Cîțu, pe atunci în opoziție, dădea asigurări că acest lucru nu se va întâmpla.

„Asupra cheltuielilor de personal va trebui să ne aplecăm cu foarte mare atenţie, pentru că noi vrem relansarea investiţiilor, noi vrem ca resursele publice să fie alocate cu prioritate pentru a investi în infrastructură, în oameni, în tot ceea ce este necesar pentru a asigura calitatea vieţii cetăţenilor“, arăta și Ludovic Orban.

Deocamdată, PNL a promis să înghețe majorările de salarii ale demnitarilor și să nu mai permită cumulul salariului de la stat cu pensia (deși, pe vremea guvernării Boc, CCR declarase neconstituțională o asemenea interdicție).

Pensiile se majorează în campanie

Guvernul PNL este decis să pună în aplicare legea pensiilor, inițiată de Olguța Vasilescu, chiar dacă, potrivit declarațiilor ministrului de Finanțe Florin Cîțu, guvernul PSD se pregătea să o amâne.

Cu toate acestea, guvernul PNL merge mai departe. „Exclus! Doresc să spulber toată această intoxicare care s-a tot rostogolit în spațiul public.

Legea pensiilor a fost promulgată, a fost asumată și ea se va respecta“, a declarat vicepremierul Raluca Turcan, întrebată dacă executivul are în plan vreo modificare.Președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, fost ministru și europarlamentar PNL, are însă o altă opinie.

„Sunt oameni care nu au simţul măsurii, nu au simţul proporţiilor, este vorba de a-ţi da seama ce înseamnă un deficit de 6-7% din PIB.

Moment al adevărului este 2020. Ştiu că este an electoral, dar bugetul din anul 2020 pune sămânţă pentru cel din 2021.

Creşterea pensiilor din 2020 triplează deficitul în 2021. Bagi ţara în şanţ“, a declarat Daniel Dăianu.

În 2020, punctul de pensie va crește cu 40%, de la 1.265 de lei, în 2019, la 1.775 de lei.

Potrivit calculelor făcute de sindicate, impactul în 2019 al legii pensiilor, promulgate în vara acestui an, va fi de 8,4 miliarde de lei. Însă, în 2020, impactul va ajunge la 24,8 miliarde de lei, iar în 2021 va fi de 58 de miliarde de lei.

Baronii PNL vor și ei PNDL

Una din primele măsuri luate de cabinetul Orban a fost ca, prin ordonanța de urgență de rectificare a bugetului de stat, să achite sumele contractate prin celebrul Program Național de Dezvoltare Locală. Executivul a alocat, la 28 noiembrie, 1,8 miliarde de lei pentru proiectele din PNDL.

„Facem o suplimentare cu 1,8 miliarde de lei pentru plata facturilor pentru companii care au efectuat proiecte aferente programului PNDL.

Asta este partea pentru sectorul privat. Nu este normal ca sectorul privat să fie cel care susţine iresponsabilitatea guvernului precedent.

Sunt aici companii care, dacă nu ar fi primit aceşti bani, una dintre ele chiar ar fi intrat în faliment”, a explicat ministrul de Finanțe, Florin Cîţu.

„PNDL merge înainte, PNDL2 şi PNDL1. Toţi primarii, toţi preşedinţii de consilii judeţene trebuie să ştie foarte clar, programele de investiţii, susţinute de la nivel guvernamental, în comunităţile locale vor merge înainte şi se vor finanţa.

ELECTORAT PSD Ludovic Orban a decis să meargă mai departe cu majorarea masivă a pensiilor, în anul electoral 2020, pentru a nu-și ostiliza pensionarii, considerați a fi în mare parte susținători ai PSD - Foto: INQUAM PHOTOS/ George Călin

Mai mult decât atât, normal că noi ne dorim să pregătim şi un PNDL3“, a declarat Ludovic Orban, la sfârșitul lunii octombrie.

Pe de altă parte, Asociația Municipiilor din România a propus mutarea unor bani alocați în mod normal în Programul Național de Dezvoltare Locală către confințarea proiectelor locale cu fonduri UE.

„Există proiecte în fază inițială pe PNDL care nu generează nici creșteri economice în viitor, nici nu au logică a rentabilității.

Exemplul unei comune din Bihor, unde s-au reconstruit prin PNDL grădinițe care acum sunt goale pentru că nu există copii, iar una va fi transformată în capelă.

Cred că e mai fezabil ca acești bani, în urma unei analize de prioritizare, să se aloce pentru cofinanțarea proiectelor europene care să aducă plusvaloare pentru comunități”, a declarat Ilie Bolojan, primarul PNL al Oradei.

USR a criticat constant PNDL, pe care l-a considerat un proiect de fidelizare a baronilor“.

„Înțeleg că puterea primarilor este foarte mare, dar asta nu justifică să mai aruncăm bani într-un program eșuat care nu a făcut decât să țină România în subdezvoltare.

Un program care a hrănit mafii întregi de partid și care a potențat potențat baronizarea României
rurale nu își mai are locul în 2019.

Măcar să fi menținut constant bugetul PNDL. Să nu cumva să supere armatele de primari care vor și ei o bucată din PNDL. Bun, nu-l scazi. Dar chiar să-l crești cu 1,7 miliarde?“, a întrebat deputatul USR Claudiu Năsui.

Subvenții de la Ghizdeanu

Ludovic Orban vrea să desființeze Fondul de dezvoltare și investiții, înființat prin celebra OUG 114/2018, act normativ care a dat peste cap economia românească.

„Niciodată nu am înțeles de ce, dacă există PNDL, a trebuit să se mai nască și Fondul pentru Dezvoltare și Investiții (FDI), fără resurse de bază. FDI nu are de ce să existe“, afirma premierul, la sfârșitul lunii octombrie.

Fondul se află în subordinea Comisie Naționale de Prognoză. La începutul lunii decembrie, anunța că nu mai primește cereri de finanțare, întrucât cele deja existente depășesc plafonul de 10 miliarde de euro.

„Valoarea totală a solicitărilor de finanţare din FDI depuse până la data de 5.12.2019 a depăşit limita sumei de 10.000 mil. euro echivalent lei.

Ca urmare, Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză anunţă că începând cu data de 6.12.2019 nu se mai depun și înregistrează solicitări pentru finanţare“.

Imensa majoritate a proiectelor sunt banale asfaltări de drumuri comunale.

Finanțarea proiectelor de dezvoltare se asigură sub formă de granturi, acordate din Fond, iar sursa de finanțare a Fondului o reprezintă împrumuturile în lei, acordate din disponibilitățile contului curent general al Trezoreriei Statului.

Șeful, de jure, al acestui fond este președintele Comisiei Naționale de Prognoză. Orban l-a dat afară pe Ion Ghizdeanu, personaj care a condus acest organism din 2005. Dar nu i-a desemnat un succesor, a numit doar un interimar.

Ministrul de Finanțe Florin Cîțu s a continuat să finanțeze PNDL, deși deputatul USR Claudiu Năsui a susținut că acest program ”ține România în subdezvoltare” - Foto: INQUAM PHOTOS/ Octav Ganea

CNP mai gestiona o serie de controversate proiecte de subvenții:

-> Programul guvernamental „gROwth - Investim în copii, investim în viitor: subvenții pentru grădinițele cu caracter sportiv. Despre acest program presa a scris că era făcut cu dedicație pentru Ion Țiriac. Potrivit datelor de pe site-ul CNP nu există încă proiecte aprobate pentru finanțare.

Florin Pelin, rector al Universității Naționale de Educație Fizică și Sport din București, susține că s-ar fi aprobat 3-4 proiecte“, dar Țiriac nu ar fi depus nici măcar o cerere de finanțare.

-> Program pentru dezvoltarea stațiunilor balneare, înființat tot prin OUG 114/ 2018. CNP a deschis sesiunea de finanțare, dar nu a anunțat aprobarea vreunui proiect. Bugetul anual este de 130 de milioane de euro.

-> Programul Investește în tine“, legiferat din 2018. Statul român se angajează să ofere tinerilor care sunt încă în perioada de studii și care nu au încă un loc de muncă acces la împrumuturi foarte avantajoase. Pe site-ul CNP nu sunt date privind funcționarea sa.

-> Schema de ajutor de stat privind sprijinirea industriei cinematografice, care funcționează din 2018. Finanțările în valoare de 233 de milioane de lei pentru 2019 au fost deja epuizate.

Printre altele, a fost subvenționat cu 2,6 milioane de lei un episod din partea a III-a a serialului Killing Eve, un serial de succes în Marea Britanie, dar care nici măcar nu este difuzat în România.

Guvernul Orban nu a precizat dacă va continua și-n 2020 schemele de subvenționare.

Haos în justiție

Nenumăratele intervenții făcute de Dragnea – prin intermediul lui Florin Iordache – asupra legislației din justiție nu sunt atât de ușor de eliminat:

Abrogarea legii recursului compensator a provocat imediat reacția Comitetului de miniștri al Consiliului Europei, îngrijorat de condițiile din închisorile românești.

Guvernul PSD a adoptat un plan de acțiune, ar fi trebuit ca în perioada 2018-2019 să creeze 316 locuri noi în pușcării și să modernizeze 500 din cele deja existente. S-a atins 43% din acest obiectiv, până în aprilie 2019, arată datele APADOR-CH.

Orban ar vrea să împrumute 177 de milioane de euro de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei pentru a construi două noi penitenciare și pentru două centre, unul de pregătire și altul de recuperare, pentru personalul din sistem.

Guvernul PSD a permis magistraților să se pensioneze după 20 de ani de activitate. La începutul lui 2019, avertizat că sistemul se va depopula, cabinetul Dăncilă a amânat intrarea în vigoare a acestei prevederi, până în 2020.

Nici PNL nu are curaj să o abroge, preferă încă o amânare de un an. Senatul a plusat și a votat amânarea măsurii cu doi ani.

JUSTIȚIE DISTRUSĂ Legislația penală a fost modificată de PSD astfel încât simpla ei abrogare riscă să producă efecte perverse. După desființarea recursului compensatoriu, România va investi în pușcării moderne - Foto: INQUAM PHOTOS/ Liviu Florin Albei

Pensiile speciale ale magistraților au ajuns să depășească, în medie, 18.000 de lei. Cea mai mare pensie, a unui magistrat care a condus penitenciarul Colibași în regimul comunist, a atins 78.000 de lei. PNL nu vrea să se atingă de ele, președintele Iohannis a spus că le susține, fiind necesare.

Legislația PSD, confirmată prin deciziile CCR, îi permite ministrului Justiției să numească, aproape discreționar, viitorii șefi ai parchetelor.

Asociația Forumul Judecătorilor și Asociația Inițiativa pentru Justiție i-au solicitat ministrului Justiției, Cătălin Predoiu, să nu declanșeze procedura de numire a șefilor marilor parchete, înainte de a modifica legislația în acord cu recomandărilor Comisiei Europene și Comisiei de la Veneția.

În esență, aceste asociații doreau ca CSM să aibă un rol mai mare în procesul de numire a șefilor parchetelor. Predoiu a mers însă mai departe cu procedurile de numire.

PNL nu a luat o decizie în ceea ce privește Secția de Investigare a Infracțiunilor în Justiție. ALDE, care susține guvernul PNL, se opune desființării ei. USR, și el susținător din Parlament a noului cabinet, vrea desființarea ei urgentă.

La consultarea magistraților, peste 80% s-au pronunțat pentru desființare. Un memorandum înaintat Guvernului de către Predoiu propune, solomonic, desființarea sau o reformă radicală.

Paradoxul este că, după ce PSD a fost preluat de către Marcel Ciolacu, partidul a votat cu multă determinare pentru abrogarea recursului compensatoriu și se pregătește să susțină desființarea secției speciale, în funcție de evoluțiile din CSM.

Pensiile speciale: le abrogăm, dar...

Cheltuielile cu pensiile speciale au explodat, în regimul PSD, prin diferite modificări ale modului de calcul, la circa 10 miliarde de lei, în 2019. PNL a anunțat, prin Raluca Turcan, că le va abroga pe o parte din acestea, mai puțin cele ale „militarilor“ și magistraților.

Problema este că, din cele 10 miliarde de lei (circa 2,1 miliarde de euro) cheltuiți cu aceste pensii, nouă miliarde de lei reprezintă cele ale celor circa 174.000 de militari pensionari.

În 2011, pensiile speciale absorbeau doar un miliard de euro din bugetul statului român. Această categorie, a pensionarilor militari, este însă mult mai largă decât cea a militarilor care au lucrat lucrat în Ministerul Apărării.

Aici se află și angajații serviciilor speciale, polițiștii, pompierii, jandarmii, foștii milițieni și foștii securiști.

În august 2017, Orban avea o opinie despre faptul că și aceștia beneficiază de pensii speciale: „Noi am susținut restrângerea aplicabilității acestor pensii doar pentru cei care efectiv sunt militari combatanți, nu extinderea acestor pensii speciale și către polițiști, și către alte categorii asimilate angajaților cu haină militară“.

De când a preluat conducerea Executivului, președintele liberal nu a mai făcut distincție între diferitele categorii de militari și nici nu s-a pronunțat în legătură cu posibila impozitare a acestora.

Euro douăzeci-douăzeci, în primejdie

Pregătirea României pentru Campionatul European de Fotbal stă sub semnul întrebărilor, PSD lăsând noul guvern încurcat în procese, licitații blocate și lucrări întârziate.

Linia de metrou spre Otopeni este de facto abandonată, nu a reușit să obțină finanțare de la Uniunea Europeană.

Linia de tren care urma să asigure legătura dinspre Otopeni către gara de Nord este blocată, după ce Ion Țiriac s-a plâns în instanță că trece pe lângă terenurile sale de tenis.

O alternativă ar fi ca avioanele cu suporteri să aterizeze pe Aeroportul Băneasa, însă este neclar dacă acesta este pregătit să facă față afluxului de pasageri.

„Există deja un plan de mobilitate aprobat, se fac simulări care nu includ linia de tren, ci doar flota de autobuze ale  Primăriei“, explica Răzvan Mitroi, managerul de comunicare pentru Euro 2020.

În plus, România trebuia să modernizeze patru stadioane: Arcul de Triumf, Steaua, Rapid și Dinamo.

Din motive juridice, lucrările la stadionul Dinamo întârzie să înceapă, noua arenă din Șoseaua Ștefan cel Mare urmând să fie construită pe un alt amplasament, cel mai probabil în locul velodromului. Variante de rezervă sunt arenele din Ploiești, Giurgiu, Voluntari și Mogoșoaia.

Bucureștiul va găzdui trei partide în cadrul Grupei C și una în faza optimilor de finală.

Codul administrativ, uitat

La 25 iunie, guvernul Dăncilă a adoptat codul administrativ prin ordonanță de urgență. Printre cele mai controversate prevederi: pensii speciale pentru aleșii locali, alegerea președinților de consiliu județean prin vot direct, într-un singur tur, aprobarea proiectelor care vizează administrarea patrimoniului cu majoritate absolută (jumătate plus unu din numărul consilierilor în funcție), față de două treimi cât era până acum, mutarea răspunderii pentru actele administrative ilegale de la primari către funcționarii publici.

„PSD vrea acum să distrugă administrația de dragul baronilor locali“, a fost reacția Administrației Prezidențiale.

Și Ludovic Orban a criticat acest cod, pe vremea când era în opoziție – a cerut Avocatului Poporului să îl atace la CCR – dar, de când a ajuns premier, nu a mai abordat acest subiect.

În iunie 2019, o parte din liderii locali din PNL i-au scris lui Marian Oprișan, în calitate de președinte al uniunii consiliilor județene, că sunt de acord cu prevederile codului.

Facilitățile pentru constructori, menținute

Unul din cele mai contestate acte ale regimului Dragnea, OUG 114/2018, continuă să fie în vigoare, iar cabinetul Orban nu a decis cât și cum îl
va modifica.

„În mod obligatoriu va trebui să modificăm prevederile din domeniul Energiei, plafonarea prețului. Se știe clar că noi liberalizasem prețul la energie și PSD a revenit la plafonarea prețului pentru producători, încălcând în mod evident legislația europeană.

De asemenea, a fost o altă restricție la export. Deja suntem sub amenințare de procedură de infringment“, a spus premierul, care ar vrea ca Executivul să-și asume răspunderea pe modificarea acestui act.

Ce a mai anunțat liderul PNL:

-> abrogarea suprataxării în domeniul comunicaţiior,

-> abrogarea prevederilor profund nocive legate de funcţionarea pilonului 2 de pensii“,

-> abrogarea prevederilor legate de fantomaticul Fond de Dezvoltare şi Investiţii.

În schimb, Ludovic Orban a anunțat că nu se va atinge de prevederile legate de sectorul de construcții“.

În construcții, salariul minim este de 3.000 de lei, iar angajații au primit, prin OUG 114/ 2019 mai multe facilități fiscale, printre care scutire de la impozitul pe venitul din salarii de 10% sau de la plata contribuției la asigurările sociale de sănătate de 10%.

Cheltuielile cu pensiile speciale
au ajuns la aproape 10 miliarde
de lei, în 2019. PNL a anunțat
că va abroga pe o parte din
acestea, mai puțin cele ale
„militarilor“ și magistraților

Decizia de a menține facilitățile pentru constructori vine în contradicție cu criticile lui Orban la adresa scutirilor de care beneficiază sectorul IT: „Regimurile fiscale discriminatorii generează extrem de multă tensiune, inclusiv presiuni uriaşe asupra Guvernului, pentru că dacă cineva beneficiază de un regim fiscal, oricine altcineva este legitimat să ceară un regim fiscal şi până la limita toată va spune «nu mai vrem să plătim impozit» şi are argumente suficient de puternice“.

Mai mult, Ludovic Orban a vorbit recent despre „o schemă de ajutor de stat, care este folosită în țările europene“ care să ajute companiile afectate de creșterea prețului la energie. Premierul n-a oferit elemente suplimentare legate de acest viitor ajutor de stat.

Bani pentru consumatorul vulnerabil

Nu este clar ce impact bugetar vor avea modificările la OUG 114/2019 și cum vor fi ele acoperite, în condițiile în care ministrul de Finanțe Florin Cîțu estima deja un deficit, pe 2020, de 3,6%, cel de pe 2019 urmând să ajungă la 4,4%.

Nu este clar nici impactul asupra populației a măsurii liberalizării prețurilor la energie.

Ministrul Economiei, Virgil Popescu, a declarat că trebuie definit consumatorul vulnerabil, care să fie ajutat de stat.

„Asta scrie şi în programul de guvernare, că definim consumatorul vulnerabil. Avem o lege pe care nu a respectat-o vechiul Guvern, era ordonanţa aceea celebră, Ordonanţa 7, de supraimpozitare a preţului la gaze obţinut prin dereglementarea preţului.

Acel venit suplimentar, în fundamentarea OUG 7, trebuia să se ducă pentru subvenţionarea consumatorului vulnerabil.

Banii ăia s-au dus şi nimeni nu a mai întrebat de ei, s-au mâncat în buget. Deci avem text legal în baza căruia (să subvenţionăm consumatorul vulnerabil), dar trebuie să constituim fondul şi o vom face“, a explicat ministrul Economiei.

România are termen până la 26 decembrie pentru a introduce în legislaţia naţională un nou calendar de liberalizare a pieţei gazelor dacă doreşte să nu ajungă la Curtea Europeană de Justiţie în contextul declanşării unei proceduri de infringement de către Comisia Europeană ca urmare a OUG114/2018.

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
© 2020 NEWS INTERNATIONAL S.A.
Aici puteti modifica setarile de Cookie -