Rezoluția Parlamentului European vizând implementarea Acordului de Asociere UE – Republica Moldova a fost votată de eurodeputați. Potrivit documentului, acordarea asistenţei macrofinanciare Republicii Moldova poate fi decisă numai după alegerile parlamentare planificate pentru februarie 2019 cu condiţia ca scrutinul să respecte standardele internaţionale consacrate.
Totodată, euparlamentarii cer din nou autorităților de la Chișinău să ia în calcul toate îngrijorările exprimate de UE în legătură cu derapajele de la Chișinău și că facă mai mult pentru combaterea corupţiei şi spălării banilor. „Moldova este prima ţară căreia i s-au impus, din partea Uniunii Europene, condiţionalităţi atât de importante, cum ar fi suspendarea fondurilor de asistenţă”, a declarat raportorul pentru Moldova, Petras Auštrevičius.
Marți seară eurodeputații au denunțat capturarea statului de „interese oligarhice”, suprimarea justiției, sfidarea angajamentelor asumate, invalidarea alegerilor în Chișinău (câștigate de liderul opoziției), neglijarea recomandărilor Comisiei de la Veneția în cazul schimbării sistemului electoral, lipsa de progres în investigarea furtului miliardului de dolari din sistemul bancar și răpirea (acesta este cuvântul care a răsunat în Parlamentul European) de către serviciile secrete moldovenești și trimiterea în temnițele turcești a șapte profesori turci de la liceul „Orizont”. Unii deputați români din Parlamentul European l-au acuzat pe oligarhul Vlad Plahotniuc (lider PD) că a distrus statul de drept, în timp ce alții au invocat din nou pericolul rusesc, încercând să convingă eurodeputații de necesitatea reluării finanțării Moldovei de către UE. Insistând pe această sperietoare, europarlamentarul roman, Maria Gabriela Zoană, a declarat că „Moldova este graniță cu Rusia”.
Johannes Hahn: „Vom susține cetățenii simpli, presa și societatea civilă, nu guvernarea”
Comisarul european pentru politica de extindere și vecinătate, Johannes Hahn, a vorbit despre o recalibrare a relației UE cu Moldova prin reducerea susținerii financiare și redirecționarea suportului financiar de la autorități către oamenii simpli, către societatea civilă și mass media liberă. Potrivit eurodeputaților, Guvernul de la Chișinău nu va mai primi nici un ban de la UE, cel puțin până la alegerile parlamentare din februarie 2019, deoarece actuala guvernare se opune valorilor fundamentale ale democrației.
Comisarul Hahn a menționat că la toate întâlnirile de lucru cu oficialii moldoveni i-a atenționat asupra necesității continuării reformelor, recuperării banilor furați de la cetățeni, asupra necesității urgente de a combate corupția și asupra respectării votului cetățenilor. „Din păcate nu am văzut progrese din partea Republicii Moldova care să răspundă îngrijorărilor noastre. În Moldova s-a produs o deteriorare a statului de drept. (…) UE va oferi în continuare asistență cetățenilor moldoveni. Repet, cetățenilor moldoveni, nu autorităților. (…) Vom recalibra relația cu Moldova și ne vom concentra pe dezvoltarea societății civile și mass media. (…) Uneori am impresia că oamenii pretind că sunt pro-europeni, pro-Occident, dar când vine vorba de fapte - nu văd cum aplică valorile europene. Deci, trebuie să luăm anumite decizii atunci când toate, aproape toate recomandările noastre - și nu doar sfaturile UE, ale Comisiei Europene și ale Parlamentului European, ci și ale Comisiei de la Veneția sunt ignorate. Dimpotrivă, autoritățile moldovene au făcut exact opusul. Și trebuie să luăm măsuri.(...) Dorim să continuăm să oferim asistență substanțială pentru a îmbunătăți viața cetățenilor moldoveni și suntem gata să ne implicăm inclusiv cu mijloace financiare dacă situația se va schimba. Vom acorda atenție mai ales cetățenilor de rând. Cetățenii nu trebuie să sufere din cauza acestor evoluții politice. Deci, fiți siguri că vom face tot ce ne va sta în putere pentru a servi interesele cetățenilor moldoveni”, a menționat Hahn.
Petras Auštrevičius: „Guvernarea a impus o amnistie fiscală lipsită de logică și de transparență”
La rândul său, raportorul pentru Moldova, Petras Auštrevičius, a vorbit în termeni duri despre rezistența la reforme a autorităților de la Chișinău și despre încercarea guvernanților moldoveni de a impune „o amnistie fiscală lipsită de logică și de transparență”, urmare a unui furt uriaș din sistemul bancar, care nu a fost elucidat – banii nu au fost recuperați, iar hoții sunt în libertate. „Vrem să oferim șansa ireversibilității transformărilor democratice în Moldova. Ne dorim să vedem un sector judiciar independent, alegeri libere și o mass media liberă care să funcționeze. Încă există un deficit mare de viziune europeană în Moldova, iar alegerile parlamentare care se apropie sunt de o importanță capitală pentru viitorul acestei țări și pentru relațiile ei cu UE. Sper că autoritățile din Moldova vor acționa în conformitate cu principiile europene. Într-o democrație nu contează cine câștigă, ci cum câștigă. Și sper că aceste principii vor fi respectate și că alegerile vor fi libere și corecte”, a spus Auštrevičius.
Pe de altă parte, unii eurodeputați români PSD au insistat ca UE să finanțeze în continuare Moldova pentru a nu o scăpa în brațele Rusiei. Mai mult, unii văd chiar îmbunătățiri în Moldova: „După mulți ani de instabilitate, de crize politice, de schimbări ale guvernelor și problemele cu frauda bancară, lucrurile încep să se îmbunătățească în Moldova”, a spus eurodeputatul Victor Boștinaru.
Eurodeputatul Siegfried Mureșan din Grupul Partidului Popular European a spus că „în pofida dorinței UE de a ajuta Moldova, în momentul de față, Guvernul, autoritățile de la Chișinău sunt un obstacol în fața UE de a ajuta cetățenii. Dacă autoritățile de la Chișinău nu recunosc alegeri libere și democratice pentru Primăria Municipiului Chișinău, înseamnă că acționează împotriva oamenilor. Dacă nu asigură funcționarea unei justiții independente, înseamnă că acționează împotriva oamenilor. Dacă nu permit cetățenilor din diasporă să voteze liber, înseamnă că acționează împotriva oamenilor. Noi vom fi în continuare cu beneficii concrete alături de cetățenii Republicii Moldova”, a spus Mureșan.
Sperietoarea cu „tancurile rusești” versus „Plahotniuc distruge statul de drept”
Eurodeputatul Doru-Claudian Frunzulică din Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților consideră suspendarea finanțării Moldovei „o gravă eroare”: „Deja această situație este folosită de partidele pro-ruse și anti-europene din Republica Moldova. Este important să susținem partidele pro-europene din Republica Moldova, acum, înainte de alegeri și nu după, așa cum prevede și raportul, și politica Comisiei Europene. Va fi prea târziu, pentru că dacă Partidul Socialiștilor câștigă, împreună cu domnul Dodon, vor duce Republica Moldova în Uniunea Eurasiatică”, a spus Frunzulică.
Pe de altă parte, europarlamentara Monica Macovei l-a acuzat pe liderul Partidului Democrat din Moldova, Vlad Plahotniuc, că distruge statul de drept: „În ultimii doi ani, Uniunea Europeană a devenit cel mai important partener comercial al Republicii Moldova. În același timp, Plahotniuc și oligarhii aserviţi Moscovei distrug statul de drept și justiția independentă. Moldova este cea mai săracă țară din Europa, dar Plahotniuc și acoliții săi trăiesc în lux. Invalidarea alegerii lui Andrei Năstase în funcția de primar al Chișinăului, presiunile asupra magistraților, încălcarea drepturilor omului sunt motive pentru care finanțarea europeană dată Guvernului trebuie să înceteze. Banii trebuie să ajungă la oameni, iar atunci când ies în stradă să-și ceară dreptirile, trebuie să știe că suntem alături de ei”, a menționat Macovei.
Pe lângă semnale, avertizări și atenționări, proiectul de raport al Parlamentului European vizând Moldova conține, în context negativ, inclusiv nume ale politicienilor moldoveni cum ar fi cel al liderului PD, Vlad Plahotniuc, iar punctul 2 din document se referă la suspendarea Acordului de Asociere. O altă atenționare se referă la regimul liberalizat de vize obținut de Moldova în 2014 – facilitate pusă sub semnul întrebării din cauza derapajelor antidemocratice la care s-au dedat autoritățile de la Chișinău. Din 2014 până în prezent, peste 1,5 milioane de cetățeni moldoveni au putut călători în spațiul Schengen doar cu pașaportul biometric moldovenesc.
