Ministrul Educației: "România depășește media UE la alcool, fumat și dependența online la tineri"
Ministrul Educației: "România depășește media UE la alcool, fumat și dependența online în rândul tinerilor". Daniel David, a comentat rezultatele studiului european ESPAD 2024 privind consumul de alcool, tutun şi alte droguri în rândul adolescenţilor.
"Consumul de droguri în România, în şcoli este sub media europeană, dar asta pe noi nu ne încălzeşte foarte mult, că este totuşi un nivel mult prea mare faţă de cât dorim noi, dar aş ţine să punem în context acest lucru, să ştim că aici suntem sub media europeană, însă, din păcate, suntem peste media europeană în ceea ce priveşte consumul de alcool, fumatul, jocurile de noroc, dependenţa online. (...) Dacă pe prima componentă, cu Ministerul de Interne, începem să ne mişcăm bine, în şcoli sunt optimist, mergem în direcţia bună, în afara şcolii, în legătură cu părinţii, lucrurile merg într-o direcţie bună, avem dificultăţi în a organiza serviciile medicale şi psihologice (...). Nu avem suficienţi specialişti, nu avem suficiente centre. Când spun că nu avem suficienţi specialişti, mă gândesc la specialişti pregătiţi specific în acest domeniu, pe protocoale validate ştiinţific. Acestea sunt nivelurile pe care trebuie să le dezvoltăm", a spus ministrul Daniel David, vineri seara, într-o intervenţie online în cadrul unei dezbateri de la Sibiu.
Ministrul Educației: "România depășește media UE la alcool, fumat și dependența online la tineri"
El a a subliniat că, deşi în ultimii ani au fost organizate mii de activităţi de prevenire şi informare în şcoli, acestea au fost necoordonate şi lipsite de o strategie unitară, motiv pentru care ministerul a elaborat un model de intervenţie cu trei componente: curăţenie în jurul şcolilor - toleranţă zero pentru droguri şi dealeri, în colaborare cu Ministerul de Interne; educaţie şi conştientizare în şcoli - introducerea în curriculum a temelor despre stil de viaţă sănătos, autocunoaştere, prevenirea consumului de substanţe şi alte comportamente de risc; implicarea părinţilor şi a serviciilor de sănătate - întărirea legăturii dintre şcoală, familie şi specialiştii medicali şi psihologi din afara sistemului educaţional.
Activități de prevenire și educație în școli
"În 2024, în 2023 şi înainte şi în anul 2025 au fost mii, zeci de mii de activităţi legate de adicţii în şcoli. Problema era că aceste activităţi erau adesea necoordonate, nu aveau o schemă generală. Am înţeles că intervenim, foarte bine că intervenim, dar cum le coordonăm, dar cum le punem într-un demers care să aibă efecte. Şi eu asta am încercat să fac şi am propus acel model cu trei componente: o componentă să facem curat în jurul şcolilor. Curat înseamnă toleranţă zero pentru droguri şi pentru dealeri, colaborarea cu ministrul Predoiu este extraordinară în acest sens şi colaborăm bine cu Ministerul de Interne. A doua componentă, ce facem în şcoli, iar mesajul este pentru conştientizare. De foarte multe ori, consumul, primele semne sunt identificate de colegi, de profesori, nu de specialiştii de psihologie sau medicină din şcoli. (...) De asemenea, ca să-i pregătim pe copii, am început să introducem şi în curriculum astfel teme. (...) Am propus acele două cursuri noi pentru liceu, stil de viaţă sănătos, în care am introdus la pachet aceste probleme, şi consumul de alcool şi consumul de droguri şi fumatul şi sexul neprotejat şi mâncatul nesănătos şi doi, un lucru important pentru adolescenţi (...) acel curs de autocunoaştere personală", a subliniat ministrul Daniel David.
Citeşte şi: Zece dependenți de alcool ajung zilnic la Socola. Zece alcoolici sunt tratați zilnic în Urgențe
Potrivit ministrului Educaţiei, "oricât de mult lucrează şcoala, oricât de mult lucrează psihologii în şcoli, nu au cum să înlocuiască părintele şi atunci trebuie să fie implicat şi părintele".
Prezent la dezbatere, preşedintele ales al Asociaţiei Române de Psihiatrie şi Psihoterapie (ARPP), directorul medical al Spitalului Clinic de Psihiatrie "Dr. Gheorghe Preda" Sibiu, Ciprian Băcilă, a reamintit că România se confruntă cu o criză acută de specialişti în sănătatea mintală a copiilor şi adolescenţilor, fiind necesară dezvoltarea serviciilor de consultaţii la distanţă (telemedicină) şi a echipelor mobile din cadrul centrelor de sănătate mintală şi pentru prevenirea adicţiilor la copii.
Deficitul de medici în psihiatria pediatrică
"România are în prezent aproximativ 260 de medici în specialitatea Psihiatrie pediatrică în sistemul public de sănătate, ceea ce înseamnă doar 5 specialişti la 100.000 de locuitori, în timp ce în Germania sunt 29 la 100.000 de locuitori. Există judeţe în care nu există niciun medic de specialitatea Psihiatrie pediatrică, iar în multe localităţi din mediul rural serviciile de sănătate mintală lipsesc complet. De asemenea, din cauza deficitului de personal în unele centre universitare, linia de gardă în specialitatea Psihiatrie pediatrică nu poate fi funcţională", a spus medicul Ciprian Băcilă.
Potrivit preşedintelui ARPP, este nevoie de o programă de sănătate mintală atât pentru profesori, cât şi pentru elevi.
"Cred că principalul lucru este ca toţi aceşti factori decizionali să stea la aceeaşi masă. Am putea începe prin a vedea situaţia reală şi prin a face o programă sau un program de studiu care să prevadă sănătatea mintală - mă refer aici la partea legată de profesori. Copiii stau foarte mult în prezent cu profesorii, în şcoală sau la afterschool, şi de aceea ei sunt primii care pot observa tulburările de atenţie, de comportament sau imposibilitatea de concentrare. Profesorii stau cel mai mult cu copiii noştri. De asemenea, cred că trebuie pus accent în momentul actual pe o materie, o programă prietenoasă pentru copii, astfel încât ei să înţeleagă ce înseamnă sănătatea mintală", a declarat medicul Băcilă.
Acesta s-a referit şi el la studiul european ESPAD 2024 punctând că, încă, "dependenţa de online nu este prevăzută" ca o boală.
El a anunţat că, împreună cu Clubul Rotary, ARPP va dezvolta un program pilot, în Bucureşti şi în Sibiu, unde psihiatrii, psihologii şi consilierii şcolari vor discuta atât cu profesorii, dar şi cu părinţii elevilor, despre sănătatea mintală a copiilor şi adolescenţilor.
Citește și: O nouă tulpină de COVID circulă toamna aceasta. Simptome de dureri în gât și răgușeală puternică
Şi Gabriela Alexandrescu, preşedinte executiv al organizaţiei "Salvaţi Copiii" România s-a referit la ESPAD 2024, dar şi la alte date culese de ONG-ul pe care îl conduce, avertizând că România se confruntă cu un fenomen alarmant al adicţiilor în rândul copiilor şi adolescenţilor - de la jocuri de noroc şi fumat, până la consum de alcool, droguri şi dependenţă digitală.
Date statistice din Raportul ESPAD 2024
Potrivit Raportului, România ocupă locul 4 la consumul de tutun în rândul adolescenţilor. Unul din doi elevi din România a declarat că a încercat ţigări electronice. Studiul mai arată că 8 din 10 adolescenţi români consumă alcool, 1 din 4 adolescenţi au avut acces jocurile de noroc.
Studiul a fost realizat pe parcursul anului 2024 în 37 de state din Europa, pe un eşantion de 113.882 de persoane în vârstă de 15, respectiv 16 ani. În România datele au fost colectate în perioada 19 aprilie - 12 iunie 2024 şi au participat la studiu 8.543 de elevi din toate judeţele.
