Nu demult, regizorul Ken Burns a fost întrebat care sunt cele trei lucruri care definesc poporul american, într-un mod care îl plasează într- o poziție de singularitate. Burns a răspuns fără ezitare: jocul de base-ball, muzica de jazz și constituția.
Era în anul 1783, se încheiase războiul de independență și uniunea statelor americane era o asociație slabă, măcinată de conflicte, cu un guvern federal lipsit de autoritate și mijloace, în permanentă criză financiară, nesusținut de statele membre și atacat de politicienii fără viziune, mai interesați în a obține avantaje pentru statul lor, decât în promovarea unei uniuni puternice.
Președinții, numiți de congres, s-au succedat fără a fi în stare să schimbe lucrurile.
Armata era slabă, prost echipată și lipsită de ofițeri capabili.
Cei mai inspirați părinți fondatori vorbeau de multă vreme de nevoia imperioasă de a avea o flotă puternică, dar nu existau nici instrumentele, nici banii pentru a realiza un astfel de proiect.
Citește comentariul integral al lui Martin S. Martin pe platforma de dezbateri Marginalia
