„Dacă sancţiunile pe care ni le impun sau ni le vor impune în viitor ne pun într-o situaţie de urgenţă şi nu vom avea altă soluţie decât să răspundem la sancţiunile lor, atunci vom folosi de asemenea această măsură puternică”, a declarat Lukaşenko la un post de televiziune turc, citat de agenţia Belta.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a reacţionat imediat la aceste declaraţii exprimându-şi convingerea că „nimic nu va împiedica Rusia să continue să-şi îndeplinească impecabil angajamentele stabilite în contractele în vigoare” pentru furnizarea gazelor către Europa.
Citește și: Elevii vor fi testați anti-COVID în zilele de marți și vineri, în loc de luni și joi. Nu e permanent
La sfârşitul lunii noiembrie, preşedintele rus Vladimir Putin l-a atenţionat pe omologul său belarus că oprirea tranzitului de gaze către UE va dăuna serios sectorului energetic european „şi nu va ajuta la dezvoltarea relaţiilor noastre cu Belarus”.
Pe de altă parte, preşedintele Lukaşenko a evidenţiat în declaraţia dată luni acordurile de integrare între Rusia şi Belarus, susţinând că uniunea acestor două ţări „va fi mai avansată şi mai stabilă” decât cea a Uniunii Europene.
Minskul a acuzat Bruxellesul că încearcă să-i stranguleze economia prin sancţiuni şi că duce o politică de „demonizare” a preşedintelui Lukaşenko, în urma deciziei Consiliului UE din 2 decembrie de a impune Belarusului, în coordonarea cu SUA, Canada şi Regatul Unit, primele sancţiuni pentru valul de migranţi orchestrat de liderul belarus la graniţa belaruso-polonă drept represalii pentru sancţiunile europene.
Citește și: Vaccinarea obligatorie pentru anumite profesii, decisă în Germania
Statele occidentale au adoptat împotriva Belarusului mai multe serii de sancţiuni după reprimarea manifestaţiilor opoziţiei care au contestat corectitudinea alegerilor prezidenţiale din august 2020.
