Sandra Norak a lucrat ca prostituată timp de şase ani. Când era la liceu, a cunoscut un bărbat prin internet care i-a promis marea iubire.
Pe atunci, în 2008, fata încă minoră avea probleme grave acasă, a abandonat şcoala şi s-a mutat în apartamentul bărbatului care a împins-o, apoi, spre prostituţie. Sandra Norak (al cărei nume a fost schimbat de redacţie) a fost victima aşa-numitei „metode loverboy", când femeia a obligată să se prostitueze de propriul partener, care pretinde că o iubeşte.
Bărbatul a adus-o într-un aşa-numit „bordel cu flat rate", unde clientul plăteşte o sumă fixă la intrare pentru un număr nelimitat de prostituate şi servicii sexuale. Tânăra îşi aminteşte că avea între 400-500 de „clienţi" în doar patru săptămâni.
„La un moment dat, ai impresia că nu mai eşti o fiinţă umană care are sentimente, e comparabil cu distrugerea propriei identităţi", spune Sandra Norak, participantă la Congresul mondial împotriva exploatării sexuale a femeilor şi fetelor, care se desfăşoară în aceste zile în oraşul german Mainz, sub egida organizaţiei umanitare CAP.
„Bărbaţii cumpără putere"
De când a reuşit să scape din acest mediu, Sandra Norak luptă împotriva prostituţiei. „Trebuie să acceptăm că prostituţia nu-i altceva decât un act de violenţă, ea lezează demnitatea umană", a declarat tânăra de 29 de ani în dialog cu DW. Participanţii la congres sunt de aceeaşi părere: La prostituţie se ajunge în urma unor necazuri grave, iar totul duce spre exploatarea sexuală a femeii.
„Bărbaţii nu cumpără sexualitate, ci putere", spune renumita feministă germană Alice Schwarzer, fondatoarea revistei EMMA, în cadrul congresului. "Trăim într-o ţară în care prostituţia e acceptată social."
Participanţii au redactat o declaraţie comună în care solicită ca Germania să introducă modelul nordic, adoptat recent şi de Franţa şi Irlanda.
De aproape 20 de ani, legislaţia Suediei interzice cumpărarea serviciilor sexuale. Nu-i acelaşi lucru ca scoaterea în afara legii a prostituţiei: conform modelului nordic, clientul comite un act ilegal, nu prostituata. E greu de spus dacă legislaţia suedeză a îngrădit, într-adevăr, prostituţia. Unii experţi spun că aceasta s-a „mutat" doar de pe stradă în apartamentele private şi în internet. Există însă şi studii care arată că "piaţa" serviciilor sexuale din Suedia s-a diminuat.
Din 2002 există o lege a prostituţiei în Germania, introdusă cu scopul de a apăra drepturile prostituatelor şi de a legaliza serviciile sexuale. Cu 15 ani mai târziu, s-a introdus legea protecţiei prostituţiei, menită să le apere pe aceste femei de violenţă şi constrângere.
Bordelurile au nevoie de un permis de funcţionare, prostituatele trebuie înregistrate. Germania are în continuare una dintre cele mai permisive legislaţii privind prostituţia, motiv pentru care criticii acestor legi o numesc „bordelul Europei".
Între 80 şi 90 la sută dintre prostituate vin din străinătate, multe lucrează în condiţii inumane şi sunt victime ale traficului de persoane.
Guvernul federal consideră însă că o interdicţie de cumpărare a serviciilor sexuale nu e calea cea mai bună. O astfel de soluţie ar însemna că prostituatele „sunt împinse în ilegalitate, lipsite de apărare în faţa pericolelor şi riscurilor acestei meserii", a declarat un purtător de cuvânt al ministerului federal pentru familie în urmă cu câteva zile.
Poziții divergente
Din perspectiva participanţilor la congresul de la Mainz, acest argument e la fel de cinic ca cel potrivit căruia multe femei se prostituează de bunăvoie. „De 34 de ani mă ocup de femei exploatate în acest fel", spune Lea Ackermann, fondatoarea ascociaţiei "Solidarity With Women in Distress" (SOLWODI), în dialog cu DW.
„Astăzi pot să spun: nicio singură femeie nu face aşa ceva din dorinţa proprie." Gerhard Trabert, fondatorul organizaţiei "Armut und Gesundheit in Deutschland", subliniază că multe femei se prostituează din sărăcie.
La congres nu a fost invitat nimeni din partea asociaţiilor pentru drepturile prostituatelor, deplânge Simone Wiegratz, directoarea organizaţiei de consiliere Hydra. Pe de altă parte, ea spune că oricum nu s-ar fi dus la acest eveniment, pentru că poziţiile divergente sunt cunoscute de la bun început.
Asociaţii ca Hydra şi BUFAS vor ca prestarea de servicii sexuale să beneficieze de drepturi egale ca orice altă muncă. În cazul unei interdicţii de cumpărare a acestor servicii, femeile respective n-ar mai avea posibilitatea să se apere, pentru că ar ajunge în ilegalitate.
În plus, Simone Wiegratz nu e de acord cu concepţia că nicio femeie nu se prostituează de bunăvoie. Pe de altă parte, ea e de părere că unele femei nu se gândesc suficient la consecinţele unei astfel de decizii. În cadrul consilierii, prostituatele sunt întrebate mereu din ce motive au ales această muncă. Dar nu se poate spune că toate femeile care se prostituează suferă, e de părere Simone Wiegratz: „Unele fac faţă foarte bine, au un fel de detaşare interioară care le ajută să treacă prin viaţă."
După toate experienţele prin care a trecut, Sandra Norak nu poate fi de acord cu această concepţie: „Prostituţia le afectează pe femei. Pentru nici una dintre cele pe care le-am văzut nu a fost ceva suportabil."
Astăzi, Sandra Norak studiază dreptul şi spune că se simte „destul de bine" - dar nu poate să uite prin ce a trecut.
