FOTO De ce nu au fost identificate rămășițele celor 41 de deținuți politici de la Periprava

DE Flavia Drăgan | Actualizat: 31.07.2018 - 11:52

Deși, până în prezent, echipa de arheologi de la IICCMER a descoperit osemintele a 41 de deținuți politici de la Periprava, INML nu a reușit să stabilească identitatea nici unui om.

SHARE

Marți, rămășițele a 11 deținuți politici, omorâți în lagărul de la Periprava, au fost descoperite de arheologi, în urma săpăturilor efectuate în cimitirul din comuna tulceană C.A.Rosetti, a anunțat Institutul Național pentru Investigarea Crimelor Comunismului (IICCMER). Din cele 11 morminte descoperite de arheologi, unul era gol, iar într-altul era îngropat un localnic care s-a spânzurat, a declarat, pentru Newsweeek România, coordonatorul cercetărilor, arheologul Gheorghe Petrov, din cadrul IICCMER. 

Un dinte într-un sicriu gol

În ceea ce privește sicriul gol, „acesta ar fi al doilea caz când se găsește mormântul, se găsește capacul sicriului deranjat și înăuntru mai găsești un dinte. Dintele a fost luat și va merge pentru identificarea ADN-ului la INML. A mai fost un caz, imediat după 1990, când osemintele unui alt deținut politic au fost scoase, spune lumea că a fost un procuror, nimeni nu știe cine a fost, cu un preot și cu fiica unui deținut, care au săpat și au găsit rămășițele unui deținut”, a povestit arheologul care conduce investigația demarată la fostul lagăr de muncă Periprava, încă din 2015. 

Rămășițele a nouă deținuți politici, descoperite acum în cimitirul lipovean de la Periprava, vor fi transportate la Institutul de Medicină Legală din Tulcea, unde oasele vor fi curățate, li se va face examenul antropologic  și examenul medico-legal, se va întocmi un raport de către medicul legist, care se depune la dosarul de cercetare penală, apoi osemintele vor fi depuse la INML „Mina Minovici”, unde li se analizează ADN-ul, pentru a fi identificați.

Din echipa care a efectuat săpăturile arheologice, coordonată de Gheorghe Petrov, au făcut parte: Marius Oprea, Constantin Petre, Florin S. Soare, Constantin Vasilescu, Paul Scrobotă, Gabriel Rustoiu și Horaţiu Groza. FOTO: IICCMER 

INML, fără reactivi pentru testele ADN 

Din 2015, de când cercetările la Periprava au fost reluate, arheologii au descoperit rămășițele a 44 de persoane, din care 41 de deținuți politici, omorâți în lagăr. Totuși, până acum, identitatea nici unuia dintre deținuți nu a fost stabilită de INML. Arheologul Gheorghe Petrov vorbește despre două motive pentru care acest lucru nu s-a întâmplat: procurorii nu au reușit să adune rudele deținuților politici, iar Institutul de Medicină Legală, o bună bucată de timp, nu a avut nici măcar reactivi pentru a face testele ADN. 

„Categoric că există șanse să fie identificați, dar greutatea mare este să aduni descendenții, rudele. Noi tot am făcut apel, prin orice cale de comunicare către oameni, ca să dăm adresele cu contacte la procuror. Procuratura suportă și cheltuiala cu identificarea ADN, cu recoltarea și identificarea rămășițelor. Nici unul dintre deținuții politici găsiți la Periprava nu a fost identificat. La INML este o mare problemă - deci noi practic aici ne-am încheiat misiunea, este dosar de cercetare penală, Parchetul trebuie să facă demersurile, au făcut ce-a fost posibil pentru a grăbi lucrurile - dar la Institut, din octombrie până acum, nu au fost reactivi, pentru a face ADN-uri”, a povestit arheologul coordonator, care a arătat că IICCMER mai așteaptă identificarea și altor rămășițe ale unor partizani anticomuniști împușcați de fostul regim. 

Încă trei ani de săpături la Periprava, pentru a găsi toate mormintele nemarcate 

Cel puțin 124 de oameni închiși la Periprava au murit în colonia de muncă forțată, între 1959-1964, din cauza înfometării, frigului, lipsei apei potabile și a asistenței medicale, precum și a comportamentului bestial al angajaților coloniei, condusă de torționarul Ion Ficior. Sunt deținuți care au fost împușcați, mai ales în cursul unor tentative de evadare. 

Cei mai mulți deținuți au fost înmormântați dezbrăcați, în sicrie confecţionate din lemn sau, în unele cazuri, au fost înfășurați în rogojini de stuf și legați cu sârmă. 

„Starea generală de conservare a scheletelor era una mai mult precară, asupra celor mai multe nefiind descoperite obiecte de inventar funerar. Există însă și câteva cazuri la care au fost descoperite câteva accesorii vestimentare, de regulă nasturi, lucru care presupune că trupurile acelor defuncți au posedat anumite obiecte de îmbrăcăminte la momentul înhumării”, au arătat istoricii IICCMER. 

Mormintele nu au fost marcate, iar arheologii au început să efectueze săpături urmând spusele localnicilor și ale unor foști angajați ai coloniei de muncă forțată. „Ai un covor de nisip ca o plajă și te duci că știi că acolo în zonă au fost îngropați și te duci și faci săpături”, a rezumat Gheorghe Petrov modul în care se fac săpăturile la Periprava. Petrov a estimat că va mai dura trei ani până va termina săpăturile cu echipa sa și pentru a ști exact câți oameni au fost îngropați acolo. 

FOTO: Plângere penală, pentru moartea a 340 de copii, în orfelinatul groazei din Siret, în comunism

„Unii dintre ei au fost duși și îngropați aiurea, pe câmpurile unde acum se face agricultură. Să fie șanț lângă șanț și toată zona exhaustiv verificată - atunci o să avem cifra finală. La Periprava e un caz fericit, pentru că localnicii n-au intervenit peste locul unde s-au îngropat deținuții. În alte locuri din țară, s-au dat locuri de veci populației civile, care a măcelărit mormintele deținuților politici, mai ales după 1990. Facem tot ce poate face o mână de oameni, eu sunt singurul care mă ocup de săpături (din cadrul IICCMER, n.r.) și arheologii lucrează pe alte șantiere, fiecare la institutul lui. Fac cerere punctual pentru fiecare acțiune și ne adunăm doar când avem săpături, dar munca importantă este și până ajungi să faci săpături”, a adăugat arheologul. 

Singura reparație morală pentru deținuții politici, să le fie redate rămășițele familillor 

„Cea mai mare parte a celor răspunzători de moartea acestor oameni sunt deja pe lumea cealaltă, Ficior e în pușcărie. Singura reparație morală pe care o mai poate face statul, acum , în al 18-lea ceas, este să le identifice rămășițele și să le redea familiilor, iar cei fără familii își vor găsi ei săracii un loc de cinste unde să doarmă liniștiți, doar nu acolo unde au zăcut atâta amar de ani sub pământ”, a adăugat Gheorghe Petrov. 

În 2015, IICCMER a sesizat Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în legătură cu deținuții politici care au murit la Periprava. În martie 2017, fostul comandant al lagărului de la Periprava, Ion Ficior, a fost condamnat la 20 de ani de închisoare, pentru infracțiuni contra umanității și a fost obligat să plătească daune morale de 310.000 euro unora dintre supraviețuitorii atrocităților.

În 26 iulie, procurorul general Augustin Lazăr, Gheorghe Coșneanu, șeful Secției Parchetelor Militare, și Octav Bjoza, președintele Asociației Foștilor Deținuți Politici, au vizitat mormintele deținuților politici, descoperite de arheologi. FOTO: IICCMER  

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
© 2019 NEWS INTERNATIONAL S.A.