Virgil Popescu, fost ministru al Energiei: Austria e conectată slab cu Ungaria şi Slovacia
Virgil Popescu, fost ministru al Energiei, actual europarlamentar, a arătat că unul dintre motivele pentru care România are de suferit este acela că Austria e conectată slab cu Ungaria şi Slovacia din punct de vedere energetic.
„Practic, prin această gâtuire a sistemului european de transport, energia produsă în nordul Europei şi în vestul Europei nu circulă liber către sud-estul Europei“.
Situaţia aceasta „este suprapusă practic cu războiul din Ucraina, cu bombardarea de către Federația Rusă a instalațiilor electroenergetice ale Ucrainei și, evident, cu o mișcare prin frontiera Ucrainei a energiei din Europa către Ucraina, pentru a asigura necesarul de energie al Ucrainei“, explică Popescu.
Virgil Popescu, fost ministru al Energiei - Foto: INQUAM PHOTOS/ Octav Ganea
Expusă acestei situaţii geoenergetice este şi Republica Moldova. „Nu putem vorbi despre o piață funcțională energetică, la nivel european. Energia nu circulă liber între nord-sud-est-vest și, până când nu vom rezolva această interconectare între Austria - Ungaria, Austria - Slovacia, vom avea tot timpul probleme de circulație a energiei.
Aceasta acolo de unde se produce mai mult, să zicem, în Marea Nordului, în zona de nord a Europei, „către noi sau, până când nu vom avea suficient de multă producție de energie în așa fel încât să acoperim mai mult decât necesarul României“.
Sebastian Burduja, ministrul Energiei: România n-a investit în mari capacităţi de producţie
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a arătat că România, „timp de peste trei decenii, nu a investit în mari capacități de producție a energiei electrice. Factura o plătim cu toții astăzi, așa cum putem să constatăm, având în vedere prețurile de pe piața zilei următoare (n.n.: PZU). Factura, cu ghilimele de rigoare, pentru că, într-adevăr, facturile sunt și rămân plafonate până la 1 aprilie anul viitor și sunt convins că veți aborda și acest subiect. De fapt, l-ați și abordat, cu distinşii colegi de panel“.
Sebastian Burduja, ministrul Energiei - Foto INQUAM PHOTOS/ Mălina Norocea
„Am atras peste 13 miliarde de euro, fonduri nerambursabile. O bună parte dintre aceste fonduri merg în zona de producție“, a spus Burduja, la Newsweek Energy Summit, eveniment pentru viitorul energetic al României. „Vorbim de investiția 1 din PNRR - 460 de milioane de euro, producție de energie verde, solar și eolian, undeva la 1.800 de megawați, noi pentru sistemul energetic românesc, și deja începem să recepționăm proiecte finalizate, care sunt puse în funcțiune și conectate la Sistemul Energetic Național“. Din Fondul pentru Modernizare, s-a făcut, de către Ministerul Energiei, „o alocare record, de 815 milioane de euro, în parte pentru autoconsum, în parte pentru producție. Apel lansat - sesiune încheiată, unde, de asemenea, așteptăm și sper ca până la finalul acestui an să reușim semnarea contractelor. Puteți să adăugați încă 1.800 - 2.000 MW, cel puțin pe partea de producție, plus ceea ce este pe partea de autoconsum.
Jumătate de miliard de euro - tot din Fondul pentru Modernizare, pentru instituții publice, universități ș.a.m.d. - apel lansat pe 6 decembrie“, pe care sunt „deja aproape 200 de contracte semnate și acolo putem discuta, de undeva de la 500 MW putere instalată, pentru susținerea costurilor acestor instituții publice, așadar, cel puțin în zona de energie verde, dincolo de aceste apeluri, schema contractelor pentru diferență finanțate în premieră, de România, din fondul pentru modernizare - 3 miliarde de euro. Nu punem povara pe consumatorul final, unde sunt 5.000 MW, în total“.
Daniela Dărăban (ACUE): Din 2025, de la plafonare, la sprijin către consumatorii vulnerabili
După trei ani de intervenție pe piața de energie, în contextul unei crize extraordinare, a sosit timpul să fie reevaluată abordarea. Daniela Dărăban, directorul executiv al ACUE, a declarat, în cadrul Newsweek Energy Summit, că până acum s-a aplicat o schemă generoasă de sprijin prin intermediul furnizorilor de energie.
Această schemă, mai puțin uzuală la nivelul UE, a inclus plafonări în funcție de consum pentru toți clienții de energie electrică și un plafon unic pentru gazele naturale.
Daniela Dărăban a explicat că, acum, trebuie să privim cu responsabilitate spre ajustarea acestei intervenții și să ne concentrăm pe un sprijin direct acordat consumatorilor vulnerabili de energie.
Plafonarea a fost necesară în contextul crizei, dar, pentru sănătatea pieței energetice, este important să se facă trecerea către un sprijin direcționat către cei care au cu adevărat nevoie.
George Niculescu (ANRE): Cel mai greu este să menţii echilibrul între investiţiile necesare
„Consumatorii casnici trebuie să își permită să plătească facturile la energie electrică și la gaze naturale fără să îi dăm un caracter de lux acestei utilități“, a susținut George Niculescu, președintele ANRE.
În războiul de la frontieră, care afectează producția de energie din Ucraina și, implicit, și din Republica Moldova, „România trebuie să aibă disponibilitatea de a fi în situația în care să pună la dispoziția acestor țări volume de energie electrică și, de ce nu, și de gaze naturale, lucru care, implicit, afectează și piața de energie din România“.
De ce anume? Deocamdată „consumatorii casnici trebuie să își permită să plătească facturile la energie electrică și la gaze naturale fără să îi dăm un caracter de lux acestei utilități“, spune Niculescu.
Iar cea mai complicată situație pe care Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei o are de gestionat este de „a menține un echilibru în nevoia de investiții pe tot lanțul, de la producerea de energie din toate sursele de gaz, regenerabil, nuclear ș.a.m.d.“, a spus expertul, la Newsweek Energy Summit, un eveniment pentru viitorul energetic al României.
Furnizorii din piaţa de energie şi gaze naturale, spune Niculescu, trebuie „să vină cu oferte competitive către consumatori casnici sau noncasnici“.
Marius Bostan (RePatriot): În proiectele pe termen lung trebuie să ai predictibilitate
În proiectele pe termen lung trebuie să ai predictibilitate. Fondatorul RePatriot spune că România poate să înveţe mult dacă ştie să atragă talentele din Diaspora, învăţând „din experienţa românilor de afară“, este de părere Marius Bostan, fost ministru al Comunicațiilor.
„Noi putem învăța mult sau, dacă am putea să atragem aceste talente, să coopereze mai mult cu România. Cred că ar fi de un ajutor neprețuit, cumva. Și e ca o comoară pe care încă n-am descoperit-o și n-am fructificat-o“, continuă Marius Bostan.
Unul dintre cei mai mari experți Baldrige din SUA, Steven Hoisington, a fost în România și a analizat profilul Transgaz, a analizat documentele, procedurile și reacția a fost foarte încurajatoare.
Anumite sisteme de management sunt excelent proiectate, excelent făcute. Bineînțeles că peste tot sunt lucruri de îmbunătățit, dar sistemul de management proiectat și organizația se află la un nivel comparabil cu alte companii occidentale de prestigiu“, a spus Marius Bostan.
Raluca Covrig (FPPG): România are potenţialul extraordinar de a fi producător de biometan
Federația Patronatelor din Petrol și Gaze a identificat 11 piloni ai sectorului. „Al 11-lea este biometanul, o tehnologie nouă pentru noi, neutilizată în România. Însă România are un potențial extraordinar, de a fi producător de biometan, și dorim să facem parte din această schimbare, din acest viitor. Pe lângă biometan, haideți să nu lăsăm totuși deoparte și vechile tehnologii“, atrage atenţia Raluca Covrig, director Public Affairs și Comunicare în cadrul FPPG.
„Să nu uităm de hidrocarburi, de energia geotermală. Să nu uităm de hidrogen. Am tot discutat, este în continuare un subiect foarte mare. Ne uităm și la eolian, ne uităm și la captarea, transportul și stocarea dioxidului de carbon.
Acesta, stocarea de CO2, e un subiect foarte important „pentru România, până la urmă, pentru că, la începutul acestei veri, a fost pus în aplicare un regulament care spune așa: producătorii de gaze naturale și de petrol sunt obligați să își găsească partea, să facă și partea de stocare de dioxid de carbon, tocmai ca să arate că doresc să facă parte din această schimbare.
Producătorilor din România le revine o cotă de 9 milioane t/an de stocare de dioxid de carbon, din 50, la nivelul întregii UE. Este o tehnologie nouă, partea aceasta de CSS, pentru că așa se numește ea.
Lanțul valoric nu există, în acest moment, trebuie să fie creat, iar industria de petrol și gaze dorește să facă parte și este obligată să facă parte din această schimbare“, a explicat Raluca Covrig.
Raluca Covrig continuă: „Am menționat de biometan, menționez și biocombustibilul, să nu uităm de hidro, de energia hidro, care este, ne ajută și este la baza mixului energetic și am ajuns la 11 piloni.
Este un proiect, într-adevăr, care a fost început anul trecut, privind viitorul energiei. Am început prin niște discuții cu toată lumea interesată de această schimbare, am adus la masă autorități, industrii.
Nu mă refer doar la industria de petrol și gaze, aici discutăm pe anumite tehnologii și cu alte industrii, cum ar fi cea petrochimică, industria de ciment, de oțel, mari emițători, practic și energofagi, și am încercat să aducem toată lumea la aceeași masă să discutăm despre ce înseamnă aceste noi tehnologii, care sunt industriile afectate și nevoile industriilor și să încercăm să explicăm autorităților care ar fi următorii pași. Și uite așa am ajuns la niște lucruri concrete“.
Bogdan Andronic (Transgaz): România, exporturi de gaz între 8 și 9 milioane m³/zi
„În luna octombrie“, spune Bogdan Andronic, director de relaţii internaţionale la Transgaz, „ieșirile de gaze la nivel național au fost între 8 și 9 milioane m3/zi. Din această cantitate, 7,2 milioane merg spre Ungaria, prin punctul de interconectare Csanádpalota, și undeva între 1,9 milioane m3/zi merg spre Republica Moldova, prin punctul de interconectare Ungheni“.
Lucrurile sunt mai complexe. Există o balanţă între exporturile (ieşirile) şi importurile (intrările) de gaze.
„Intrările“, spune Andronic, „sunt undeva între 3,3 și 6,3 milioane m3/zi. Gazele vin în special din Bulgaria, prin punctul de interconectare Negru Vodă – Cardan, și cantități foarte mici, sporadice, prin punctul de interconectare Giurgiu – Ruse. România are și un proiect-pilot privind utilizarea amestecului de gaze naturale cu hidrogen“.
„Transgazul“, explică Bogdan Andronic, „are un pionerat în domeniu. Are în proiect un lot de testare a unor amestecuri în diferite proporții de gaze naturale cu hidrogen, până la 20%.
Se testează care este impactul pe componentele sistemului de transport, distribuție și gaze naturale, cum se comportă diferitele instalații și echipamente, când vehiculează gaze naturale. Există şi o abordare cu Universitatea de Petrol și Gaze din Ploiești, care face o serie de teste și de analize comparative“.
Radu Ioan Constantin (Hidroelectrica): Fără investiţii nu vom putea progresa
„În acest moment“, a spus Radu Ioan Constantin, „în piața de energie este o efervescență privind investițiile, astfel încât și Hidroelectrica își asumă rolul acela, de pilon de stabilitate al Sistemului Energetic Național.
Cu siguranță, fără investiții nu vom putea progresa, astfel încât acest lucru este pentru întreaga echipă de management a companiei unul dintre principalele deziderate, dacă nu chiar cel mai important.
Aș vrea să vă dau câteva exemple concrete de licitații pe care le avem și proiecte pe care le avem, cuprinse în planurile noastre privind retehnologizarea. Bineînțeles, aș începe cu un real succes, prin încheierea contractului de retehnologizare pentru Vidraru“.
De la stânga: Mihai Duță, redactor-șef adjunct al Newsweek România, Bogdan Andronic, director Relații Internaționale Transgaz, Raluca Covrig, director Public Affairs & Comunicare FPPG, Radu Constantin, membru directorat Hidroelectrica
„Este vorba despre o centrală cu peste 50 de ani de vechime. Este un proiect de peste 188 de milioane de euro, pe care Hidroelectrica și-l asumă. Aceasta aduce la îndeplinire un proiect pe 7 ani și va da o față nouă acestei centrale, care joacă un rol esențial în Sistemul Energetic Național.
Un alt proiect pe care aș dori să-l menționez este Amenajarea Hidroenergetică Râul Mare Retezat. Mai avem o hidrocentrală deosebit de importantă pentru Sistemul Energetic Național, un proiect de peste 136 de milioane de euro, în județul Vâlcea: Centrala Brădișor, și aceasta prinsă în planul nostru de retehnologizare, cu o valoare estimată de peste 105 milioane de euro.
Mai facem şi retehnologizarea stațiilor de pompare de la Petrimanu și Lotru, de peste 80 de milioane de lei“.
Partenerii Newsweek România la Energy Summit 2024 au fost: ACUE - Federația Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie, FPPG - Federația Patronală Petrol și Gaze, Hidroelectrica, Nuclearelectrica, OMV Petrom, Premier Energy, Romgaz, Transgaz, Transelectrica, Tinmar Energy.
