Președintele Maia Sandu a învins opoziția vehementă a unei majorități parlamentare ad-hoc, formată din aleșii care nu doreau să își piardă funcțiile.
Newsweek România vă prezintă pașii pe care i-a făcut Sandu și ce perspective sunt, la anticipate, deși sondajele din Republica Moldova au avut mai mereu erori uriașe.
Nu doreau să plece acasă
La 15 noiembrie 2020, Maia Sandu a câștigat turul II al alegerilor prezidențiale. Încă din campanie, ea a declarat că dorește plecarea guvernului susținut de socialiști și de partidul lui Plahotniuc și anticipate. Sandu și-a preluat funcția la 24 decembrie 2020.
Guvernul condus de Ion Chicu demisionează la 23 decembrie 2020, cu o zi înainte de investirea lui Maia
Sandu.
Înainte de a deveni prim-ministru, Ion Chicu a fost consilierul lui Igor Dodon la președinție și a deținut funcția de ministru al Finanțelor în perioada regimului Plahotniuc. Prin această demisie se deschide calea anticipatelor.
Dreapta, de obicei
divizată, a făcut un
pas în tandem:
partidele au convenit
că nu se vor ataca în
campania electorală
Din 31 decembrie până acum, guvernul de la Chișinău este condus de premierul interimar Aureliu Ciocoi.
Parlamentul respinge două propuneri de premier, avansate de Sandu: Natalia Gavriliță și Igor Grosu.
Ambii sunt membri ai Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), formațiunea Maiei Sandu. Gavriliță a căzut la vot, la 11 februarie.
În cazul lui Grosu, Parlamentul n-a avut cvorum când candidatul s-a prezentat pentru investitură, la 25 martie, dar s-a considerat că aceasta este o tentativă eșuată.
La 15 aprilie, Curtea Constituțională a constatat că există circumstanțe pentru dizolvarea Parlamentului și declanșarea alegerilor anticipate. Maia Sandu a sesizat această curte încă din luna martie.
„Parlamentul a eşuat să aleagă un Guvern din două încercări şi după 45 de zile de la prima solicitare de învestitură, iar de la demisia guvernului Chicu au trecut mai mult de 3 luni.
Ca şi experţii în drept constituţional, consider că sunt întrunite circumstanţele legale pentru dizolvarea Parlamentului”, a susținut în martie Maia Sandu.
Parlamentarii care doresc să blocheze anticipatele, din PSRM (formațiunea lui Dodon) și Partidul Șor (condus de Ilan Șor), votează schimbarea președintelui Curții Constituționale, Domnica Manole. Curtea respinge decizia Parlamentului.
Parlamentarii PSRM și din formațiunea lui Șor votează instituirea stării de urgență, invocând pandemia. Instituirea stării de urgență ar fi blocat dizolvarea Legislativului. Curtea Constituțională decide că decizia Parlamentului este neconstituțională.
La 10 mai, Maia Sandu emite decretul de organizare a alegerilor parlamentare anticipate.
PAS speră-n majoritatea simplă
Dreapta de la Chișinău, de obicei divizată, a făcut un pas în tandem, totuși: partidul Maiei Sandu și Partidul Plaforma Demnitate și Adevăr (PPDA), fondat de Andrei Năstase, au convenit că nu se vor ataca reciproc în timpul campaniei electorale.
PAS mizează pe un vot masiv al Diasporei, ceea ce i-ar putea aduce 40 din cele 100 de mandate din Legislativul de la Chișinău.
Situația dreptei este complicată de înscrierea în cursă a formațiunii unioniste AUR, condusă de deputatul George Simion.
La stânga, PSRM (Igor Dodon) și PCRM (Vladimir Voronin) au convenit formarea unei alianțe electorale, deși, în trecut, se certaseră violent. Partidul Nostru, condus de primarul de Bălți, Renato Usatîi, a anunțat că va merge în bloc cu Partidul Patria („Rodina”).
Lui Usatîi i s-ar putea alătura și Partidul Congresul Civic, o formațiune rusofonă, condusă de fosta „eminență cenușie” a lui Vladimir Voronin, Mark Tkaciuk.
Usatîi a ieșit pe locul trei la prezidențialele din toamna lui 2020, cu 16%, iar în turul II a susținut-o pe Maia Sandu.
Presa de la Chișinău speculează că oligarhul fugar Vladimir Plahotniuc s-ar putea alia cu Usatîi, să-și plaseze oamenii pe listele acestuia și să-l susțină financiar.
Pe 21 aprilie, Institutul Republican Internațional a făcut public un sondaj care arată că doar cinci partide ar avea șanse de a accede în Parlament: PAS (33%), PSRM (19%), „Partidul Nostru” (6%), al cărui lider este
Renato Usatîi, Partidul „Șor” (5%) și Platforma Demnitate și Adevăr (5%).
Partidul Democrat, controlat de Plahotniuc și condus acum de fostul premier Pavel Filip, nu ar mai intra în Parlament.
Pragul electoral în Republica Moldova este de 6% pentru un singur partid, în timp ce într-o alianță de două partide se cere un procent de 7% pentru a intra în Parlament.
Potrivit sondajului IRI, Sandu se bucură de cea mai mare încredere în rândul cetățenilor – 41%, fiind urmată în top de Dodon cu 19%, Andrei Năstase - 12%, Renato Usatîi – 11%, Ilan Șor – 7% și Vladimir Voronin – 7%.
