DOCUMENTE Membrii Colegiului CNSAS au încins hora contradicțiilor după dezvăluirile Newsweek

DE Ramona Ursu | Actualizat: 22.10.2021 - 16:18

Concret, pentru a nu mai exista astfel de „emoții” în viitor, privind plata chiriilor membrilor Colegiului, este nevoie de introducerea în OUG 24/2008 a titulaturii de „secretari de stat” pentru aceștia. Lucru care s-a și pus în practică prin Expunerea de motive.

SHARE

Un document intitulat „Expunere de motive”, semnat de toți membrii Colegiului Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS), prin care aceștia propun modificarea în Parlament a unui articol unic din OUG 24/5 martie 2008 (actul normativ care reglementează funcționarea instituției), a stârnit o serie de reacții contradictorii din partea șefilor CNSAS, după ce documentul a fost publicat de Newsweek România.  

Respectivul articol unic, care ar urma să fie modificat în lege prin inițiativa unui parlamentar liberal care susține că a primit Expunerea de motive din partea Colegiului CNSAS, face referire strict la statutul și la beneficiile financiare ale membrilor Colegiului, prin introducerea în ordonanța de urgență a titulaturii de „secretari de stat” a acestora.

Articolul, intitulat „Șefii CNSAS au împins în Parlament o inițiativă legislativă pentru banii și «respectul» lor”, a fost publicat de revista noastră în data de 24 septembrie.   

Imediat după publicarea articolului de către Newsweek România, dinspre membrii Colegiului CNSAS au venit fie explicații contradictorii, fie diverse scenarii în jurul modificării legislative, negându-se că s-ar fi urmărit o schimbare a legii în folosul financiar și de statut al lor.

Pe de altă parte, parlamentarul care a declarat, inițial, pentru Newsweek România, că demersul său legislativ, de modificare a respectivului articol unic în ordonanța de urgență, are la baza o solicitare venită dinspre Colegiul CNSAS, și-a întărit poziția. Asta chiar după reacțiile contradictorii ale membrilor Colegiului, venite ca urmare a publicării articolului nostru. Deputatul spune că Expunerea de motive, semnată de toți membrii Colegiului CNSAS, a ajuns la el de la această instituție, motiv pentru care a depus în Parlament un proiect de modificare legislativă.

Pentru clarificarea acestei situații, Newsweek România a solicitat o nouă serie de informații și documente din partea instituțiilor avizate ale statului. Astfel, publicăm astăzi reacțiile membrilor Colegiului CNSAS de după apariția articolului din data de 24 septembrie, noile declarații ale parlamentarului care a preluat inițiativa legislativă, precum și noi documente care clarifică motivele pentru care Colegiul CNSAS a pus în discuție și a semnat în unanimitate documentul prin care se propune modificarea OUG 24/2008.

Totodată, în articolul de față, Newsweek România va publica, integral, toate documentele care au stat la baza documentării acestui subiect, astfel încât acestea să poată fi studiate în detaliu de cititorii noștri.

Contextul

În 24 septembrie 2021, Newsweek România a publicat un articol care arăta, în baza unui document intitulat „Expunere de motive” și semnat de toți cei zece membri ai Colegiului CNSAS, că în Parlamentul României a fost depusă o propunere legislativă prin care se cere modificarea unui singur articol din OUG 24/2008, privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității.

Propunerea legislativă, care a fost înregistrată în Parlament, în data de 1 septembrie 2021, de deputatul liberal Florin-Alexandru Alexe, prevede ca articolul 17, alin 1 din respectiva ordonanță de urgență – „Colegiul Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității este compus din 11 membri” să fie completat cu următorul paragraf: „Membrii Colegiului au funcție de demnitate publică asimilată funcției de secretar de stat”.

Întrebat de Newsweek România care a fost motivul pentru care a inițiat acest demers legislativ, deputatul Florin-Alexandru Alexe a precizat că a primit din partea Colegiului CNSAS o Expunere de motive, semnată de toți membrii Colegiului, prin care se solicită modificarea ordonanței de urgență, invocându-se o „lacună legislativă”.

La solicitarea Newsweek România, parlamentarul a pus la dispoziția jurnaliștilor și Expunerea de motive care stă la baza demersului său legislativ.

„Am primit acest memoriu semnat de toți membrii Colegiului CNSAS, prin care se cerea modificarea articolului de lege respectiv. Nu a fost inițiativa mea, ci am primit de la CNSAS această propunere de modificare a legii.

Mi s-a părut o solicitare firească și am pus-o în circuit parlamentar. Nu știam nimic despre raportul Curții de Conturi, ci am înțeles că membrilor Colegiului le-ar reveni, conform legii, titulatura de secretar de stat, așa cum se întâmplă și în cazul altor funcționari din instituții aflate sub control parlamentar“, a declarat Florin-Alexandru Alexe, așa cum Newsweek România a prezentat și în articolul publicat în 24 septembrie.

Publicăm, mai jos, integral, documentul intitulat Expunere de motive, semnat de toți membrii Colegiului CNSAS.  

 

Cum s-a ajuns la Expunerea de motive

Așa cum a prezentat Newsweek România în articolul de luna trecută, Expunerea de motive a fost semnată de membrii Colegiului CNSAS la scurt timp după un control efectuat la această instituție, în perioada 1 februarie 2021 – 29 aprilie 2021, de către Curtea de Conturi.

Ca urmare a acestui control, care a vizat activitatea financiară a CNSAS în anul 2020, Curtea de Conturi a constatat că instituția a efectuat plăți nelegale în valoare de 150.290 de lei, pentru decontarea chiriilor în București a cinci dintre membrii Colegiului care nu au domiciliul în Capitală.

Plata acestor locuințe de serviciu s-a făcut, așa cum se arată în raportul Curții de Conturi pus la dispoziția Newsweek România, „fără ca funcțiile de demnitate publică pentru care au fost numiți (cei cinci membri ai Colegiului care au beneficiat de banii de chirie: Valentin Blănariu - vicepreședintele Colegiului CNSAS, Cătălin Boris Precul - secretarul Colegiului CNSAS, Cazemir Ionescu, Nicolae Vuvrea și Alexandra Toader, plecată, între timp, de la CNSAS – n.r.) să fie asimilate, prin actul de înființare al CNSAS, cu una dintre funcțiile de viceprim-ministru, ministru de stat, ministru și ministru delegat sau secretar de stat și subsecretar de stat, pentru a beneficia în mod legal de aplicarea prevederilor legale în sensul decontării cheltuielilor de cazare“.

Mai exact, Curtea de Conturi a semnalat CNSAS că banii dați celor cinci membri ai Colegiului, pentru a-și închiria o locuință de serviciu în București, ar fi putut fi plătiți doar în condițiile în care aceștia ar fi fost menționați în OUG 24/2008 cu titulatura de secretari de stat. În lipsa acestei mențiuni explicite în ordonanța de urgență care reglementează activitatea CNSAS, Curtea a considerat suma ca fiind plătită nelegal.

„În anul 2020, au fost efectuate plăți în sumă totală de 150.290 de lei, reprezentând decontarea cheltuielilor de cazare pentru cinci membri ai Colegiului CNSAS, fără ca funcțiile de demnitate publică pentru care au fost numiți să fie asimilate, prin actul de înființare al CNSAS, cu una dintre funcțiile de viceprim-ministru, ministru de stat, ministru și ministru delegat sau secretar de stat și subsecretar de stat, pentru a beneficia în mod legal de aplicarea prevederilor legale în sensul decontării cheltuielilor de cazare”, se arată în raportul Curții de Conturi.

Prezentăm, mai jos, raportul integral al Curții de Conturi

 

La finalul raportului, referitor la această abatere, Curtea de Conturi a solicitat CNSAS „dispunerea măsurilor necesare care să conducă la recuperarea și virarea la bugetul de stat a prejudiciului creat prin angajarea și plata nelegală a unor cheltuieli, ca urmare a decontării cheltuielilor de cazare unor persoane neîndreptățite să beneficieze de astfel de drepturi, inclusiv a majorărilor și penalităților de întârziere aferente”.

Pe de altă parte, Curtea de Conturi a mai semnalat, în același raport, și că unul dintre membrii Colegiului, Nicolae Vuvrea (conform surselor Newsweek România – n.r.), a închiriat, în mod nelegal, locuința de serviciu de la o rudă de gradul I (copilul său – n.r.), motiv pentru care a fost obligat să dea banii înapoi.

„Echipa de audit a identificat o situație în care un membru al Colegiului CNSAS a încheiat în mod nelegal un contract de închiriere a unui spațiu de locuit de la o rudă de gradul I“, se arată în raportul Curții de Conturi, din data 29 aprilie 2021.

Ulterior, CNSAS a contestat abaterea semnalată de Curtea de Conturi cu referire la plățile nelegale făcute pentru locuințele de serviciu ale membrilor Colegiului. Contestația a fost acceptată, însă a rămas ca ilegalitate partea referitoare la banii de chirie dați lui Nicolae Vuvrea, acesta fiind obligat să înapoieze statului sumele primite, așa cum se precizează în Decizia nr 6/2021 a Curții de Conturi:  

„Echipa de audit a constatat faptul că un membru al Colegiului CNSAS a încheiat în mod nelegal un contract de închiriere a unui spațiu de locuit de la o rudă de gradul I. (…) S-a dispus restituirea de către un demnitar (Nicolae Vuvrea – n.r.), pentru perioada 01.01.2020 – 31.03.2021, a sumei de 48.000 de lei, reprezentând contravaloarea chiriei pentru locuința de serviciu. În data de 12.04.2021 a fost încasată integral suma, din care 38.400 de lei aferentă anului 2020 a fost virată bugetului statului, diferența de 9.600 de lei a reîntregit creditele bugetare ale anului 2021. Menționăm că entitatea nu a procedat la calcularea dobânzilor și penalităților de întârziere”.

La finalul aceluiași document, Curtea de Conturi mai precizează și că inclusiv penalitățile pentru banii de chirie acordați lui Nicolae Vuvrea, membru CNSAS, trebuie să fie recuperați:

„În vederea înlăturării deficiențelor consemnate, conducerea entității va dispune măsurile necesare care să conducă la recuperarea și virarea la bugetul de stat a majorărilor și penalităților de întârziere aferente sumei de 48.000 de lei, încasată în timpul misiunii de audit financiar”.

Pentru a se realiza acest lucru, Curtea de Conturi dă ca termen de realizare data de 29.10.2021.

Prezentăm în premieră, integral, Decizia nr. 6/2001 a Curții de Conturi.

 

Legătura dintre raportul Curții de Conturi și documentul semnat de Colegiul CNSAS

Având în vedere raportul Curții de Conturi, care a avut ca „punct fierbinte” plata nelegală a locuințelor de serviciu pentru membrii Colegiului CNSAS, aceștia din urmă au folosit drept argument forte acest lucru în Expunerea de motive care a ajuns, ulterior, la baza inițiativei legislative depuse în Parlament de deputatul liberal Florin-Alexandru Alexe.

Concret, pentru a nu mai exista astfel de „emoții” în viitor, privind plata chiriilor membrilor Colegiului, este nevoie de introducerea în OUG 24/2008 a titulaturii de „secretari de stat” pentru aceștia. Lucru care s-a și pus în practică prin Expunerea de motive.  

„Legislația specifică în domeniul acordării locuinței de serviciu se referă la funcțiile de demnitate publică asimilate celei de secretar de stat, rang pe care legiuitorul a omis să-l stabilească pentru membrii Colegiului în legea de organizare și funcționare a CNSAS. Din cauza asta, sunt dificultăți în obținerea unei locuințe de serviciu de către acei membri ai Colegiului care au domiciliul în afara Bucureștiului“, se arată, între altele, în Expunerea de motive semnată de toți membrii Colegiului.

În același document mai sunt prezentate și alte argumente de natură juridică din care rezultă că, deși membrii Colegiului CNSAS nu au, conform OUG 24/2008, statutul de secretari de stat, aceștia ar avea, de fapt, acest statut, invocându-se, însă, alte legi. Detalii despre acest lucru pot fi citite în articolul inițial publicat de Newsweek România sau în Expunerea de motive publicată, integral, mai sus.

 

Ce a cerut Curtea de Conturi de la CNSAS

Conform documentelor puse la dispoziția Newsweek România de către Curtea de Conturi și de către CNSAS (Raportul Curții de Conturi și Decizia Nr. 6/2021 a Curții de Conturi – documente pe care le publicăm integral în acest articol – n.r.), referitor la abaterea 4.5 din Raportul de audit, care face referire la „Efectuarea de părți nelegale ca urmare a decontării cheltuielilor de cazare aferente contractelor de închiriere încheiate de către unii membri din cadrul Colegiului CNSAS”, Curtea de Conturi a cerut explicit recuperarea banilor considerați a fi plătiți nelegal de instituția verificată.

Concret, dacă pentru patru membri ai Colegiului CNSAS, care au beneficiat de plata chiriilor, Curtea de Conturi a acceptat argumentele juridice ale instituției, în cazul lui Nicolae Vuvrea, membrul Colegiului care și-a închiriat locuința de serviciu de la o rudă de gradul I, Curtea a solicitat în mod clar recuperarea banilor.

Astfel, în Raportul Curții de Conturi apar doar mențiuni ce țin de „reglajul” financiar, așa cum am prezentat anterior. Paragraful complet din acest raport, care se regăsește în pagina 24 a documentului, este următorul:

„4.5. Efectuarea de plăți nelegale ca urmare a decontării cheltuielilor de cazare aferente contractelor de închiriere încheiate de către unii membri din cadrul Colegiului CNSAS. În anul 2020, au fost efectuate plăți în sumă totală de 150.290 de lei reprezentând decontarea cheltuielilor de cazare pentru un număr de cinci membri din cadrul Colegiului CNSAS, fără ca funcțiile de demnitate publică pentru care au fost numiți să fie asimilate prin actul de înființare al CNSAS cu una dintre funcțiile de viceprim-ministru, ministru de stat, ministru și ministru delegat sau secretar de stat și subsecretar de stat, pentru a beneficia în mod legal de aplicarea prevederilor art. 14^6 alin. (1) din OUG nr. 101/2011, cu modificările și completările ulterioare în sensul decontării cheltuielilor de cazare.

Mai mult, echipa de audit a constatat faptul că, prin interpretarea eronată a prevederilor legale, așa cum s-a consemnat anterior, s-au creat premisele manifestării riscului de ilegalitate la nivelul CNSAS. Menționăm aceasta, întrucât echipa de audit a identificat o situație în care un membru al Colegiului CNSAS a încheiat în mod nelegal un contract de închiriere a unui spațiu de locuit de la o rudă de gradul I. Cauzele acestor abateri le constituie interpretarea eronată a prevederilor legale și lacune în implementarea sistemului de control intern în cadrul CNSAS.

Valoarea cuantificată a abaterii pentru exercițiul financiar auditat este în sumă de 150.290 de lei, reprezentând plățile nelegale efectuate de către CNSAS pentru decontarea cheltuielilor de cazare. Consecințele economico-financiare ale prezentei abateri constau în majorarea cheltuielilor din fonduri publice prin angajarea și decontarea cheltuielilor de cazare fără respectarea prevederilor legale. În concluzie, în anul 2020 au fost angajate și decontate cheltuieli de cazare, aferente închirierii de locuințe de serviciu pentru un număr de cinci membri ai Colegiului CNSAS, fără existența unor prevederi legale care să autorizeze efectuarea unor astfel de cheltuieli”.

La finalul Raportului Curții de Conturi, la punctul 9, intitulat „Concluziile generale rezultate în urma auditului financiar și recomandările auditorilor publici externi cu privire la măsurile ce urmează a fi luate pentru înlăturarea deficiențelor constatate în timpul misiunii de audit”, mai sunt prezentate (pag. 28 a Raportului Curții de Conturi) detaliile privind recuperarea prejudiciilor”.

La capitolul „Efectuarea de plăți nelegale ca urmare a decontării cheltuielilor de cazare aferente contractelor de închiriere încheiate de către unii membri din cadrul Colegiului CNSAS”, inspectorii financiari au trasat ca sarcină conducerii CNSAS următoarele:

„Dispunerea măsurilor necesare care să conducă la recuperarea și virarea la bugetul de stat a prejudiciului creat prin angajarea și plata nelegală a unor cheltuieli, ca urmare a decontării cheltuielilor de cazare unor persoane neîndreptățite să beneficieze de astfel de drepturi, inclusiv a majorărilor și penalităților de întârziere aferente”.

În același Raport al Curții de Conturi, tot cu referire la „punctul fierbinte” privind plata chiriilor membrilor Colegiului CNSAS, la pagina 26 inspectorii financiari mai precizează:

„În divergență au rămas aspectele consemnate la pct. 4.5, întrucât reprezentanții entității nu au adus alte documente în susținere față de cele prezentate în răspunsul la nota de relații, menționând faptul că vor transmite Curții de Conturi cu celeritate orice documente/informații de natură să clarifice situația privind asimilarea (asimilarea funcțiilor deținute de membrii Colegiului CNSAS cu funcția de secretar de stat – n.r.).

De asemenea, în contextul acestor discuții s-a menționat faptul că a fost recuperată și virată bugetului de stat suma de 48.000 de lei constatată ca fiind plătită nelegal unui membru CNSAS (Nicolae Vuvrea – n.r.). Reprezentanții CNSAS au menționat cu privire la această situație faptul că vor analiza în perioada următoare (în funcție de modalitatea de clarificare a legiuitorului) inițierea demersurilor legale incidente situației create”.

 

Ce a făcut CNSAS ca urmare a raportului Curții de Conturi

Așa cum reiese din informațiile prezentate anterior, desprinse din documentele raportului financiar, Curtea de Conturi s-a limitat la a solicita CNSAS, în cazul plății chiriilor membrilor Colegiului, să recupereze banii, acolo unde, inclusiv după rezolvarea contestațiilor, s-a constatat că ar fi fost cheltuiți nelegal. În speță, în cazul lui Nicolae Vuvrea.

Paragraful prezentat mai sus – „Reprezentanții entității (CNSAS – n.r.) nu au adus alte documente în susținere față de cele prezentate în răspunsul la nota de relații, menționând faptul că vor transmite Curții de Conturi cu celeritate orice documente/informații de natură să clarifice situația privind asimilarea” – arată că oficialii CNSAS sunt cei care au menționat că vor clarifica faptul că membrii Colegiului ar putea fi asimilați funcției de secretari de stat, Curtea de Conturi trasând doar „reglajele” financiare care să ducă la recuperarea de către stat a sumelor cheltuite nelegal.

Elementele din Expunerea de motive care arată că documentul era dedicat Parlamentului, în vederea modificării OUG 24/2008 strict pentru un articol unic.

Documentul intitulat Expunere de motive, având antetul CNSAS, are șapte pagini și conține mai multe argumente de natură juridică prin care membrii Colegiului argumentează că funcțiile lor sunt asimilate celor de secretari de stat și că, din cauza unei „lacune legislative”, „s-a omis o prevedere referitoare la rangul de secretar de stat pentru demnitarii numiți ca membri ai Colegiului”.

Aceștia fac referire, așa cum am prezentat anterior, mai întâi la faptul că „legislația specifică în domeniul acordării locuinței de serviciu se referă la funcțiile de demnitate publică asimilate celei de secretar de stat, rang pe care legiuitorul a omis să-l stabilească pentru membrii Colegiului în legea de organizare și funcționare a CNSAS. Din cauza asta, sunt dificultăți în obținerea unei locuințe de serviciu de către acei membri ai Colegiului care au domiciliul în afara Bucureștiului“.

Un alt argument face trimitere la diverse instituții aflate sub control parlamentar, așa cum funcționează CNSAS, precum Consiliul Legislativ sau Avocatul Poporului. În acest context, se oferă drept exemplu faptul că președintele de secție al Consiliului Legislativ și adjunctul Avocatului Poporului sunt menționați în lege ca având funcțiile asimilate secretarilor de stat. 

Dar poate cea mai relevantă parte a Expunerii de motive, care arată că a fost concepută cu scopul de a fi trimisă Parlamentului ca propunere de modificare a Ordonanței de Urgență care reglementează activitatea CNSAS, și nu Curții de Conturi, drept explicație, apare la finalul documentului:

„Pentru acoperirea lacunei legislative, propunem completarea art. 17, alin (1) din OUG 24/2008 cu următorul text: «Membrii Colegiului au funcție de demnitate publică asimilată funcției de secretar de stat». Având în vedere aspectele precizate mai sus (argumentele de natură juridică pentru modificarea ordonanței de urgență invocate de CNSAS în Expunerea de motive – n.r.), supunem prezenta propunere legislativă spre dezbatere și aprobare în regim de urgență”.

Ulterior, ca „Inițiator” sunt menționați „Membrii Colegiului CNSAS”, iar sub această precizare sunt trecute, într-un tabel, numele și semnăturile tuturor membrilor Colegiului CNSAS.

Concret, un document intitulat „Expunere de motive”, având drept „inițiator” Colegiul CNSAS (prin semnăturile tuturor membrilor Colegiului), în care se precizează explicit că este vorba despre o „propunere legislativă” care să fie supusă „dezbaterii și aprobării în regim de urgență”, are ca destinație Parlamentul României, singura instituție care poate „dezbate și aproba în regim de urgență” OUG 24/2008.

În ciuda evidențelor, a identității juridice a „Expunerii de motive” și a destinației sale, unul din membri Colegiului CNSAS, Germina Nagâț, susține că documentul ar fi fost destinat nu Camerei Deputaților, spre „dezbatere și aprobare în regim de urgență”, ci strict Curții de Conturi, chiar la solicitarea acestei instituții.

 

Clarificările inspectorilor financiari

Pentru clarificarea acestei situații semnalate de Germina Nagâț, Newsweek România a solicitat un punct de vedere Curții de Conturi. În răspunsul oferit revistei noastre, Curtea de Conturi a precizat că „nu a adresat entității verificate (CNSAS – n.r.) nicio solicitare referitoare la întocmirea unui document care să aibă drept scop modificarea și completarea OUG nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității”. Curtea de Conturi mai arată, în același răspuns transmis jurnaliștilor noștri, că instituția a primit de la CNSAS „un document denumit Expunere de motive, în susținerea obiecțiunilor formulate”.

Cu alte cuvinte, pentru a convinge Curtea de Conturi că membrii Colegiului CNSAS merită să primească bani pentru locuințe de serviciu, în virtutea statutului de secretari de stat, statut care nu este menționat, însă în OUG 24/2004, aceștia au făcut, din proprie inițiativă, o Expunere de motive, cu evidenta destinație către Parlament, dar pe care au atașat-o și în explicațiile date Curții.

Pe de altă parte, pentru a clarifica pe deplin și trasul „Expunerii de motive” de la CNSAS la Parlament, Newsweek România a întrebat Curtea de Conturi și dacă „Expunerea de motive” ar fi putut fi trimisă de această ultimă instituție Legiuitorului. „Curtea de Conturi nu a transmis către Parlamentul României o solicitare de modificare a OUG nr. 24/2008 și nici nu deține informații privind demersurile întreprinse de CNSAS în legătură cu aceste aspecte”, se arată în răspunsul primit.

 

Membrii Colegiului CNSAS se contrazic între ei. Explicațiile Germinei Nagâț

După publicarea de către Newsweek România a Expunerii de motive care a dus la propulsarea în Parlament a unei inițiative legislative, prin preluarea demersului de către deputatul liberal Florin-Alexandru Alexe, unii membri ai Colegiului s-au dezis, inițial, de acest document, care are la bază semnăturile lor, în timp ce alții au susținut că a fost dezbătut și semnat într-o ședință a Colegiului, de către toți membrii, ca urmare a controlului făcut de Curtea de Conturi.

Germina Nagâț, membru al Colegiului CNSAS, a cărei semnătură apare pe Expunerea de motive care stă la baza demersului inițiat de parlamentarul liberal Florin-Alexandru Alexe, a avut o serie de comentarii pe Facebook, precum și o informare pe care i-a transmis-o deputatului care a inițiat proiectul de lege. Reamintim că Germina Nagâț nu se află printre membrii Colegiului CNSAS care au primit bani pentru plata chiriei în București.

În două comentarii scrise pe Facebook, la o postare a istoricului Mădălin Hodor referitoare la articolul din 24 septembrie publicat de Newsweek România, Germina Nagâț precizează: „NU am semnat niciun proiect de lege pe tema asta, NU a fost discutat in Colegiu, eu am aflat de el la telefon de la un parlamentar USR, căruia i-am și explicat cum stau lucrurile. Am semnat un document indicat în raportul Curții de Conturi ca fiind obligatoriu, prin care era informat Parlamentul că există o problema în lege. ȘI ATÂT!! Adresa cu pricina a fost atașată la proiectul de lege, ca justificare a depunerii lui, fără să mă întrebe nimeni”.

Concret, Germina Nagâț susține că Expunerea de motive ar fi fost un „document” care ar fi fost solicitat în mod imperativ de Curtea de Conturi, pentru a fi trimis de CNSAS spre „informare” Parlamentului României. Așa cum am precizat anterior, Curtea de Conturi a transmis explicit jurnaliștilor noștri că nu a solicitat de la CNSAS un asemenea document. Germina Nagâț a mai susținut că Expunerea de motive, care are drept scop modificarea OUG 24/2008, ar fi ajuns, prin metode neclare, la parlamentarul liberal care a transformat-o în proiect legislativ, fără ca ea să-și fi dat acordul pentru a fi folosită ca suport într-un astfel de demers legislativ.

Conform documentelor puse la dispoziția Newsweek România de către CNSAS și de Curtea de Conturi, pe care le prezentăm integral în acest articol, felul în care este formulată Expunerea de motive semnată de către toți membrii Colegiului CNSAS nu poate avea doar rol de „informare” a Parlamentului, cât timp în document se cere ca „propunerea legislativă” să fie supusă „dezbaterii și aprobării în regim de urgență”.

Conform acestui comentariu, Germina Nagâț mai susține că Expunerea de motive, care are drept scop modificarea OUG 24/2008, ar fi ajuns, prin metode neclare, la parlamentarul liberal care a transformat-o în proiect legislativ, fără ca ea să-și fi dat acordul pentru a fi folosită ca suport într-un astfel de demers legislativ.

Într-un alt comentariu la aceeași postare de pe Facebook a istoricului Mădălin Hodor, Germina Nagâț își întărește poziția și lasă de înțeles că în CNSAS s-ar modifica documente: „Nu am semnat ceea ce a ajuns la Parlament și se pretinde că aș fi semnat. Nu e prima dată când se modifică hârtii în CNSAS, iar dl. Hodor știe foarte bine asta, a aflat chiar pe pielea lui”.

Reamintim că, așa cum am precizat în articolul publicat în 24 septembrie, Germina Nagâț declarase că a semnat, alături de ceilalți membri ai Colegiului CNSAS, un document care fusese întocmit de „juriștii din corpul tehnic al CNSAS, chiar în timpul acestui control (al Curții de Conturi – n.r.). S-au prezentat niște argumente din alte legi care, prin asimilare, ar conduce la concluzia că membrii Colegiului au acest statut, de secretari de stat. Dar solicitarea întocmirii acelui document cred că a venit de la unii membri ai Colegiului CNSAS, nu-mi imaginez că, altfel, corpul tehnic ar fi făcut acele argumentări“.

În 2 octombrie, Germina Nagâț a făcut public, de data aceasta pe pagina sa de Facebook, un comentariu mai amplu, însoțit de prima din cele două pagini ale unui document pe care l-a înaintat, ca membru al Colegiului CNSAS, parlamentarului liberal care a depus proiectul de lege.

În acest comentariu de pe Facebook, Germina Nagâț spune, de această dată, că a „semnat hârtia (Expunerea de motive – n.r.) fără să ezit”, însă precizează, din nou, că acest document ar fi avut rolul de a fi înaintat doar Curții de Conturi.

La finalul aceleiași postări, membrul Colegiului CNSAS spune că, în urma verificărilor pe care le-a făcut împreună cu un alt membru al Colegiului, documentul intitulat Expunere de motive nu ar fi fost trimis în original nici măcar la Curtea de Conturi, ci a rămas „un banal document intern”: „Vasăzică, originalul nu plecase nici măcar la Curtea de Conturi, cu atât mai puțin putea fi depus la Parlament, ca proiect legislativ. S-a aflat tot timpul în instituție, ca un banal document intern ce era”.

„La 29 aprilie, o echipă de control de la Curtea de Conturi a înaintat CNSAS un raport în care a reclamat că plata chiriilor pentru membrii Colegiului veniți din provincie nu are bază legală. (…) Drept urmare, în ședința din 12 mai s-a prezentat un document emanat de la Biroul de Coordonare al CNSAS și redactat de consilierii juridici, un text plin de citate, articole și alineate din alte legi, o «expunere de motive» întinsă pe multe pagini, menită să convingă Curtea de Conturi că, deși nu scrie explicit în lege, membrii Colegiului sunt asimilați secretarilor de stat. Am semnat hârtia fără să ezit și aș face-o din nou, dintr-un motiv foarte simplu: Curtea de Conturi are dreptate, legea nu spune clar ce statut au membrii Colegiului. (…)

Așadar, la 12 mai am semnat hârtia care trebuia să demonstreze Curții de Conturi că, prin asimilare, putem fi considerați secretari stat. În timpul «dezbaterilor» din ședință (…), s-a vehiculat și ipoteza inițierii unui proiect de lege, după ce se încheie controlul Curții. S-au mai propus și alte soluții, unele foarte „creative”, dar nu s-a discutat, nici votat, nici semnat altceva decât demonstrația legală cu pricina”, a scris Germina Nagâț, pe pagina sa de Facebook.

Ulterior, Germina Nagâț mai arată că la finalul lunii iunie a aflat de la un deputat USR că „a răsărit un proiect de modificare a legii CNSAS cu articol unic, dedicat explicitării statutului de secretar de stat pentru membrii Colegiului. I-am spus care e sursa problemei și că, după părerea mea, altele sunt prioritățile instituției, nu e cazul să susțină un proiect cu un asemenea articol unic. Drept urmare, pe lista de semnatari oficiali apare un singur parlamentar USR, care nu aflase cum stau lucrurile. Păcat că n-am descoperit atunci și ce „anexe” erau atașate la proiect. (…)

În ședința din 12 mai am semnat un răspuns juridic la obiecțiile Curții de Conturi și n-am suspectat nimic. N-am bănuit că va urma o mobilizare transpartinică exemplară și că documentul urma să fie livrat unui parlamentar, care să-l preia și să-l transforme ad-hoc într-o inițiativă legislativă. (…)

După apariția articolului din Newsweek, colegul Adrian Cioflâncă (membru al Colegiului CNSAS – n.r.), încercând să înțeleagă cum dracu' am ajuns inițiatori de lege fără să știm, a descoperit că documentul pentru Curtea de Conturi, cel care ne-a vârât în clubul politrucilor și profitorilor, nu există în instituție nici în copie, nici în original (ar fi trebuit să se arhiveze exemplarul 2, dacă „proiectul” avea traseul firesc).

Or, el nu fusese trecut prin registratură (nici nu avea cum, fiindcă nu fusese votat). Niciun angajat nu-l găsea, nici măcar în copie. Ni s-a spus că originalul a fost predat Curții de Conturi, așa că Adrian Cioflâncă l-a solicitat în temeiul Legii 544. A doua zi, documentul cu semnăturile noastre (cele originale, cu pix albastru) s-a materializat ca prin farmec în timpul ședinței de Colegiu. Vasăzică, originalul nu plecase nici măcar la Curtea de Conturi, cu atât mai puțin putea fi depus la Parlament, ca proiect legislativ. S-a aflat tot timpul în instituție, ca un banal document intern ce era”, a mai scris Germina Nagâț pe pagina sa de Facebook, în data de 2 octombrie.

În acest ultim comentariu, Germina Nagâț nu mai face referire la faptul că nu a semnat documentul „ce a ajuns la Parlament și se pretinde că aș fi semnat”, ci susține că „am semnat hârtia fără să ezit și aș face-o din nou”, însă cu scopul de a fi trimisă ca argument doar pentru Curtea de Conturi. Așa cum reiese din datele de mai sus, conform acestei explicații a Germinei Nagâț, documentul în original nu ar fi fost transmis nici măcar către Curtea de Conturi, rămânând în instituție ca „un banal document intern”.

Totuși, atașat acestei postări de pe Facebook, din 2 octombrie, Germina Nagâț pune o fotografie cu prima pagină a Informării pe care i-a trimis-o parlamentarului liberal Florin-Alexandru Alexe. În această informare, Nagâț scrie că documentul Expunere de motive care a ajuns la deputat, „semnat de membrii Colegiului, era destinat și a fost transmis în original Curții de Conturi a României”.

Germina Nagâț nu menționează și când a fost transmis acest „banal document intern” Curții de Conturi. Pe de altă parte, în aceeași primă filă a Informării, Germina Nagâț nu mai face referire la faptul că, în urma controlului, Curtea a obligat CNSAS să prezinte un document, semnat de toți membrii Colegiului, prin care să explice chestiunile de ordin juridic care țin de statutul membrilor Colegiului. De data asta, se rezumă la a spune că Expunerea de motive a fost făcută de CNSAS „ca răspuns la această obiecție a Curții”, completând cu faptul că „argumentele juridice” ar fi urmat „să fie preluate și în susținerea unui viitor proiect legislative”.

Reproducem, mai jos, un paragraf relevant din această primă pagină a Informării transmise de Germina Nagâț deputatului liberal (precum și fotografia acestei pagini, publicată pe pagina de Facebook a membrului CNSAS).

Precizăm că Newsweek România a obținut și a doua pagină a aceluiași document, pe care Germina Nagâț nu a publicat-o pe contul său de Facebook, motivând: „Am adăugat și alte lucruri pe pagina a doua, dar nu o postez, fiindcă mi-am văzut suficient semnătura olografă pe internet în ultima săptămână”.

„Referitor la inițiativa legislativă cu nr. Plx 309/2021, pentru completarea Ordonanței de Urgență Nr. 24 /2008, privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, supun atenției dumneavoastră următoarele observații.

Propunerea legislativă sus-menționată, constând în articolul unic «Membrii Colegiului CNSAS au funcție de demnitate publică asimilată funcției de secretar de stat», nu a fost analizată și asumată prin vot de Colegiul CNSAS, iar documentul-anexă trimis dumneavoastră în fotocopie, intitulat «Expunere de motive» și semnat de membrii Colegiului, era destinat și a fost transmis în original Curții de Conturi a României.

Concret, în Raportul de Audit financiar pe anul 2020, Curtea a constatat faptul că anumite plăți efectuate către unii membri ai Colegiului CNSAS au fost nelegale, deoarece în actul de înființare a instituției nu este prevăzută expresia asimilarea funcției de membru în Colegiu cu vreuna dintre funcțiile de la art. 14/6 alin (1) din OUG 101/2011, cu modificările și completările ulterioare. Ca răspuns la această obiecție a Curții (fără precedent în cele două decenii de funcționare a CNSAS), instituția a prezentat argumentele juridice cuprinse în „Expunerea de motive”, urmând ca ele să fie preluate și în susținerea unui viitor proiect legislative”.

 

Ce conține a doua pagină a Informării transmise de Germina Nagâț deputatului Alexe

Conform documentului obținut de Newsweek România, pe această a doua pagină a informării transmise parlamentarului liberal Florin-Alexandru Alexe, Germina Nagâț spune, pe de o parte, că deși „argumentele de natură juridică sunt întemeiate și au fost asumate de toți membrii Colegiului, textul propriu-zis al proiectului pe care ați avut bunăvoința să-l promovați nu a fost votat și aprobat de către mine”.

Asta deși, chiar în postarea de pe Facebook din 2 octombrie, în care este prezentată prima pagină a Informării, Germina Nagâț spune că a semnat acest document, alături de ceilalți membri ai Colegiului. Așa cum arătam mai sus, documentul la care se face referire, Expunerea de motive, este o evidentă „propunere legislativă”, așa cum și scrie la finalul lui, înaintea semnăturilor tuturor membrilor CNSAS, ca „Inițiatori” ai „propunerii legislative”.  

Publicăm, mai jos, și a doua pagină a Informării transmise de Germina Nagâț deputetului liberal

„Deși argumentele de natură juridică sunt întemeiate și au fost asumate de toți membrii Colegiului, textul propriu-zis al proiectului pe care ați avut bunăvoința să-l promovați nu a fost votat și aprobat de către mine. Consider că o propunere de modificare a legii printr-un articol unic, care să vizeze doar statutul demnitarilor, fără să îndrepte niciuna dintre imperfecțiunile OUG 24/2008 și mai ales fără să corecteze deficiențele majore de salarizare personalului de execuție este inoportună și profund inechitabilă!”

Pe de altă parte, referitor la propunerea Germinei Nagâț, transmisă parlamentarului liberal, de a nu se modifica OUG 24/2008 doar pentru reglementarea statului membrilor Colegiului, ci de a se reglementa nivelul de salarizare al angajaților CNSAS (lucru care ar ține de Legea salarizării, nu de ordonanța de urgență care se referă la activitatea CNSAS), personalul din zona executivă, acest lucru ridică cel puțin un semn de întrebare.

Asta pentru că, până în prezent, Colegiul CNSAS nu a fost preocupat, cu adevărat, de rezolvarea problemelor salariale ale angajaților instituției, fapt care a fost în atenția publică, în ultimii ani. Tocmai din cauza lipsei de reacție a șefilor CNSAS, salariile angajaților din zona executivă a instituției nu au fost adaptate noilor grile de salarizare.

Despre acest lucru Newsweek România a scris în 2019 un articolul intitulat „Salarii și privilegii pentru șefi de la CNSAS, firimituri pentru ceilalți angajați”, în care erau prezentate tocmai tensiunile apărute între angajații instituției și membrii Colegiului CNSAS, urmare a lipsei totale de interes a șefilor pentru a rezolva problema salarială a funcționarilor din domeniul executiv. Tot în 2019, angajații CNSAS au semnat un Memoriu în care semnalau conducerii instituției problemele privind salarizarea.

„În martie 2019, angajații Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității au protestat pe holurile instituției, aplaudându-i ironic pe membrii Consiliului, la intrarea în sala de ședințe, pentru faptul că nu i-au reprezentat în relațiile cu autoritățile competente, în privința majorării salariale, aprobate legal pentru bugetari”.

Prezentăm, mai jos, acest Memoriu semnat de angajații CNSAS în urmă cu doi ani.

Lipsa de suport din partea membrilor Colegiului CNSAS, precum și faptul că aceștia din urmă nu s-au ocupat la timp de rezolvarea problemei financiare a subalternilor a făcut ca problema salarială a angajaților din zona executivă să rămână nerezolvată.

Un alt demers concret față de cel din 2019, făcut tot de doi angajați ai CNSAS din zona executivă, istoricii Mădălin Hodor și Mihai Demetriade, a fost în 15 aprilie 2021. La acea dată, o delegație formată din cei doi, alături de Andrei Ursu, fiul disidentului Gheorghe Ursu, a fost primită de premierul Florin Cîțu pentru a discuta despre problema dosarelor fostei Securități care se mai află încă în custodia unor ministere și care ar trebui să ajungă la CNSAS.

În timpul acelei discuții, Mădălin Hodor și Mihai Demetriade i-au semnalat premierului și problema salarială a angajaților CNSAS și, la îndrumarea lui Florin Cîțu, au redactat, tot în aceeași zi, un memoriu adresat premierului, pe care l-au dat spre semnare președintelui CNSAS, Constantin Buchet, și l-au depus la cancelaria primului ministru. În acest memoriu a fost explicată în detaliu problema salarizării, subliniindu-se că, deși legea le permite venituri mai mari, așa cum primesc angajații pe funcții similare din alte instituții ale statului, la CNSAS situația a rămas blocată din cauza unui management defectuos. Până la această dată, însă, problema salariilor angajaților CNSAS nu s-a rezolvat.

Publicăm, mai jos, Memoriul semnat de președintele Colegiului CNSAS, Constantin Buchet, și înaintat premierului Florin Cîțu, în care este prezentată problema salarizării angajaților instituției.

 

Sulfina Barbu: „Am discutat, am votat, am semnat”

A doua zi după primele reacții de pe Facebook ale Germinei Nagâț, în care aceasta contesta Expunerea se motive semnată de toți membrii Colegiului CNSAS, jurnaliștii Newsweek România au contactat-o pe Sulfina Barbu, un alt membru al Colegiului. În articolul inițial publicat de revista noastră, cel din 24 septembrie, Barbu declara că singura motivație pentru semnarea documentului Expunere de motive a fost „o aliniere a legislației”.

În cea de-a doua discuție cu Sulfina Barbu, din 25 septembrie, aceasta a fost întrebată punctual de jurnaliștii Newsweek România dacă acel document semnat de toți membrii Colegiului CNSAS a avut denumirea de „Expunere de motive”, așa cum a ajuns la parlamentarul liberal, dacă a fost discutat în ședința Colegiului CNSAS, dacă crede că documentul ar fi putut fi falsificat sau „deturnat” în instituție și dacă a fost semnat de toți membrii Colegiului, așa cum apare pe el.

Sulfina Barbu a răspuns că nu se pune problema unui document fals, care să fi avut un alt scop decât acela prezentat în el și că a fost „discutat în ședința Colegiului CNSAS, votat și semnat de toți membrii Colegiului”.

Alți membri ai Colegiului CNSAS au recunoscut că au semnat acel document și că susțin propunerea legislativă care a ajuns acum în Parlament. Aceste declarații pot fi citite în articolul publicat de Newsweek România în data de 24 septembrie 2021.

 

A doua confirmare a parlamentarului care a inițiat proiectul legislativ

Tot după reacțiile Germinei Nagâț de după publicarea primului articol de către Newsweek România, jurnaliștii l-au contactat, din nou, pe parlamentarul liberal Florin-Alexandru Alexe. Deși acesta declarase, așa cum am prezentat în primul articol, că a primit Expunerea de motive din partea Colegiului CNSAS și că a propus proiectul de modificare a OUG 24/2008 tocmai pentru că a văzut toate semnăturile membrilor Colegiului pe acel document care semnala o „lacună legislativă”, Alexe a fost întrebat dacă își menține afirmațiile.

Într-o conversație pe WhatsApp cu jurnaliștii Newsweek România, acesta a confirmat încă o dată că a primit Expunerea de motive, semnată de toți membrii Colegiului, exact în forma publicată de Newsweek România, din partea Colegiului CNSAS.

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

© 2021 NEWS INTERNATIONAL S.A.