România a fost zguduită de numeroase cutremure, cu magnitudine mai mare sau mai mică, în ultimele sute de ani. Cele mai multe s-au produs în Vrancea, însă au fost simțite de multe zone din țară. Câteva seisme s-au produs chiar la începutul acestui an.
România are un sistem de avertizare. Alertele sunt emise pentru cutremure mai mari de 4,5 grade pe scara Richter.
De ce alarma de cutremur ajunge de 2 ori mai repede la București față de Cluj?
Este vorba despre REWS, primul sistem operațional de alarmare seismică din Europa și primul sistem funcțional dedicat cutremurelor de adâncime intermediară din întreaga lume, fiind dezvoltat special pentru cutremurele din zona seismică Vrancea.
Citește și: Care este cel mai sigur loc din casă la cutremur? De ce scările sunt „mortale” și de ce să nu fugim?
Acesta utilizează formele de undă de la stațiile seismice amplasate în zona epicentrală, estimând rapid în baza acestora magnitudinea și adâncimea cutremurelor, la câteva secunde după ce primele unde ajung la suprafață.
Alertele sunt emise pentru cutremure cu o magnitudine ≥ 4,5. Timpul de alertare util (până la momentul ajungerii undei S în amplasament – mult mai periculoasă decât unda P – primară) este proporțional cu distanța față de epicentru.
Citește și: Câți oameni ar muri în București dacă am avea acum un cutremur de peste 7 grade pe scara Richter
Pentru un cutremur în centrul zonei Vrancea de exemplu, la o adâncime de 94 km (cu aceeași parametri ca cel de pe 4 martie 1977), timpul de alertare util este de 25 s pentru București, 30 s pentru Iași, 40 s pentru Constanța și 50 s pentru Cluj-Napoca și Craiova.
De altfel, unda de șoc ajunge mai repede la București, apoi la Cluj, apoi la Deva.
Iată de ce ajunge alarma mai repede la București când se produce un seism în Vrancea.
Distanța de la Vrancea la București este aproximativ 208 km, mai scurtă ca cea de la Vrancea la Cluj-Napoca sau de la Vrancea la Deva și chiar față de Iași (este aproximativ aproximatibv aceeași distanță: 208,8 km Vrancea- București față de 208,9km distanța Vrancea -Iași)
Distanța din Vrancea până la Cluj-Napoca este mai mare față de la cea de la Vrancea la București și mai mică față de distanța Vrancea - Deva.
De ce se produc cutremure în Vrancea
Majoritatea cutremurelor din România sunt de origine tectonică, fiind generate prin eliberarea energiei potenţiale acumulate în anumite structuri geologice din scoarţa terestră. Foarte puţine seisme au avut alte cauze, precum alunecări de teren, explozii sau exploatări miniere.
Cauzele acestor mişcări ale scoarţei terestre din România sunt de ce mai multe ori naturale, însă specialiştii nu exclud nici intervenţia omului, scrie Agerpres.
În România, cele mai puternice cutremure se produc în curbura estică a munţilor Carpaţi, respectiv în zona Vrancea, zonă seismică cu activitate aproape permanentă, generând numeroase cutremure mai mult sau mai puţin puternice, în fiecare secol.
Citește și: Al 22-lea cutremur din România în 2024, în această dimineață. Ce magnitudine a avut?
Practic, zona Vrancea este responsabilă de peste 90% din totalul cutremurelor produse în România, eliberând peste 95% din energia seismică. Aceste seisme cauzate de deplasarea plăcilor tectonice se produc la o adâncime destul de mare, fiind însă şi cele mai devastatoare, întrucât pot atinge magnitudini de până la 7,8 - 7,9 grade pe scara Richter.
Cele mai puternice cutremure din România au avut loc în anii 1802 (7,9 grade), 1812 (6,5 grade), 1829 (7,3 grade), 1838 (7,5 grade), 1908 (7,1 grade), 1940 (7,7 grade), 1977 (7,4 grade), 1986 (7,1 grade), iar în anul 1990, la 30 şi 31 mai, au avut loc două cutremure (6,9 grade şi respectiv 6,4 grade). Cutremurul din anul 2004 a avut o magnitudine de 6 grade pe scara Richter, dar nu a produs victime sau pagube materiale.
Capitala României - Bucureşti - resimte puternic aceste seisme pentru că se află pe unda de şoc, dar şi din cauză că este situată pe un sol format din aluviuni, instabil şi cu depozite de roci noi, de altfel, fiind şi cea mai vulnerabilă zonă urbană din România.
Conform specialiștilor, de fapt, Bucureştiul este cea mai vulnerabilă zonă urbană care este afectată de seismele din Vrancea, dar şi alte localităţi precum Iaşi, Craiova, Ploieşti, Focşani şi chiar şi localităţile din nordul Bulgariei sau din Republica Moldova.
De altfel, Bucureştiul este una dintre capitalele europene cu cel mai ridicat grad de risc seismic.
În zona seismică Vrancea, cel mai puternic cutremur care poate avea loc este de 8,1 grade, potrivit unui document oficial al Inspectoratul General pentru Situații de Urgență.
Conform IGSU, un cutremur cu magnitudinea de 8 grade eliberează o energie egală cu cea produsă de 1.200 de bombe nucleare precum cele de la Hiroshima sau cu cea eliberată de explozia a 15 milioane de tone de TNT.
„Conform Proiectului RO-RISK, cel mai puternic cutremur ce poate avea loc în această zonă poate avea 8,1 Mw (magnitudine – n.r.). Datorită adâncimii mari a cutremurelor, modului de propagare a undelor seismice și influenței efectelor locale, pagubele generate de cutremurele din această sursă nu sunt majore doar în zona epicentrală (în județele Vrancea sau Buzău), ci și la distanțe epicentrale mult mai mari, până la 200-300 km, cu o directivitate NE-SV”, se arată în document.
