Curtea Constituțională a României își declară solidaritatea cu colegii lor din Republica Moldova

Socialiştii şi aliaţii lor din legislativ consideră drept „dictatorială" şi "nedemocratică" decizia recentă a Curţii Constituţionale care a constatat că sunt întrunite toate circumstanţele pentru dizolvarea parlamentului.

Declaraţia Partidului Socialist din Republica Moldova (PSRM) privind uzurparea puterii în stat de către Curtea Constituţională şi acordarea unui vot de neîncredere pentru trei judecători ai Curţii a fost aprobată vineri de către Parlamentul de la Chişinău, cu votul al 54 de deputaţi din grupurile parlamentare PSRM şi Partidul Şor.

Citește și: UE sprijină reformele Maiei Sandu și cere Parlamentului de la Chișinău să respecte deciziile CCM

Mai mult, alianţa constituită din deputaţii PSRM, ai Partidului Şor şi transfugi democraţi (53 de voturi) a anulat o hotărâre a parlamentului din 2019 prin care actualului preşedinte al Curţii Constituţionale, Domnica Manole, a fost votată judecător în cadrul acestui for suprem.

„Ne exprimăm deplina solidaritate și empatie față de colegii noștri, membri ai Curții Constituționale a Republicii Moldova.

Dezaprobăm atacurile concertate la adresa Curții Constituționale a Republicii Moldova și criza constituțională creată în Republica Moldova, ce urmărește a anihila eforturile de a construi, menține și consolida o democrație autentică.

A îndemna la nerespectarea deciziilor Curții Constituționale echivalează, fără echivoc, cu a instiga la nerespectarea legii, a statului de drept, a anula însăși esența democrației”, a anunțat CCR într-un comunicat de presă. 

Supremația și prevalența Constituției sunt idealuri comune ce-și găsesc izvorul în istoria noastră comună dar și în viitorul nostru european, susține CCR.

Citește și: Protest la Curtea Constituțională din Chișinău, împotriva încercării de blocare a alegerilor

„De la înființarea sa prin Constituția din 1994, Curtea Constituțională a Republicii Moldova și-a câștigat o bună reputație internațională care a și justificat alegerea sa pentru exercitarea președinției Conferinței Curților Constituționale europene, pentru un mandat de 3 ani (2021-2024), organism care numără 41 de instanțe de jurisdicție constituțională. Aceasta a însemnat onouă confirmare europeană de care suntem mândri, fiind expresia unui veritabil constituționalism european.

Este elocvent în acest sens să reamintim evenimentele internaționale găzduite de Curtea Constituțională a Republicii Moldova, cu tematică constituțională, varietatea și actualitatea subiectelor discutate care au cunoscut un ecou pozitiv, o deplină și binemeritată recunoaștere și susținere internațională”, precizează CC de la București.