Cum se va învăța din septembrie. Prezență la școală sau cursuri online?

Federația Națională a Asociațiilor de Părinți a mers la discuțiile de la Ministerul Educației cu trei scenarii pentru noul an școlar 2010-2021: prezenţa fizică 100% la şcoală, 50% la şcoală şi 50% online, și cel de al treilea scenariu, cursuri exclusiv online, care ar fi agreat doar în situația în care în România revine în starea de urgență din cauza pandemiei.

Se așteaptă ca Institutul Național de Sănătate Publică să elaboreze un draft cu regulile sanitare, săptămâna viitoare, iar luni sau marți este posibilă o primă întâlnire cu acest proiect în față.

„Niciun ministru al Sănătății nu va putea spune să ducem copiii la școală pentru că 100% nu se va contamina niciunul. Trebuie să ne asumăm cu toții acest risc”, a declarat președintele Federației Naționale a Asociațiilor de Părinți, Iulian Cristache.

„Cert este că INSP nu își va putea asuma singur riscul întoarcerii la școală. Ar trebui să își asume toată lumea acest risc- și familia, și toată lumea. Altă variantă nu există. Și dacă optăm pentru varaianta 50% cursuri online, 50% prezența fizică, mai devreme sau mai târziu ne vom contamina probabil cu acest virus", a adăugat Cristache.

Iulian Cristache subliniază că deciziile trebuie asumate de toată lumea, inclusiv de familia care își trimite copilul la cursuri, pentru că la întoarcerea la școală nu există risc zero.

El a declarat că există părinți care nu vor să își trimită copiii la școală, dar și părinți care vor neapărat să îi trimită.

„Nu este deloc o decizie ușoară. Trebuie să fie decizii asumate de toți”, a declarat Cristache.

Cele 3 scenarii pentru noul an școlar

Cele 3 scenarii ale Federației Naționale a Asociațiilor de Părinți pentru ȋnceputul anului şcolar 2020-2021 pentru noul an școlar 2010-2021:

Scenariul 1: Prezenţa fizică 100% la şcoală

"Având ȋn vedere experienţa ȋnvăţământului online, din ultimile 3 luni ale semestrului al 2-lea al anului şcolar 2019-2020, şi controversele apărute la nivelul comunităţii elevi-părinţi-profesori, dorim ca şcoala să ȋnceapă ȋn formatul prezentat ȋn scenariul propus, raportându-ne şi la deciziile adoptate de celelalte ţări europene. Cu toate acestea, considerăm că trebuie respectate principiile de bază ale Legii Educaţiei Naţionale, aducându-vă ȋn atenţie următoarele probleme la nivelul sistemului:
respectarea numărului maxim de elevi ȋn clase, cu atât mai mult ȋn condiţiile contextului pandemic, lăsând decizia la nivelul fiecărei unități de învățământ care poate funcţiona, acolo unde este posibil, pe desfăşurarea activităţii educaţionale pe mai multe schimburi de predare/ȋnvăţare/evaluare;
calitatea manualelor şcolare – elaborarea unor metodologii care să pună accent 100% pe calitatea conţinutului, şi nu pe preţ;
manualele să fie avizate de către CNR şi de Academia Română;
calitatea programelor şcolare – copiii, după ce termină liceul, fără să meargă la studiile superioare, nu reuşesc să se angajeze pe piaţa muncii. De exemplu, testele PISA demonstrează că există diferenţe ȋntre teorie şi practică, programa se axează 100% pe teorie şi aproape deloc pe practică, neexistând corelare ȋntre teorie şi practică, exact ceea ce solicită angajatorii pe piaţa muncii. Sugerăm caracterul practico-aplicativ al conţinuturilor, ȋnfiinţând laboratoare acolo unde nu există, valorificând şi modernizând baza materială existentă;
având ȋn vedere solicitarea de la examenele de EN/BAC de anul acesta de a se echivala notele obţinute ȋn clasele V-VIII / IX-XII cu examenele, am putea discuta despre o posibilă echivalare doar ȋn situaţia respectării art.71 şi art.72 din LEN privind evaluarea rezultatelor ȋnvăţării pe parcursul anilor de studiu, pe baza standardelor naţionale de evaluare pentru fiecare disciplină, domeniu de studiu, modul de pregătire: indiferent de UI, notarea evaluării să ȋnceapă, conform legii, cu nota 1 (în învăţământul secundar şi în învăţământul terţiar nonuniversitar), să se respecte standardele naţionale de evaluare, să se creeze, conform legii, „o bancă de instrumente de evaluare unică, având funcţie orientativă, pentru a-i ajuta pe profesori în notarea la clasă” astfel ȋncât, indiferent de UI, notele obţinute să reflecte ȋn mod unic nivelul de cunoştinţe al elevului
Normele impuse de Ministerul Sănătăţii trebuie respectate:
covoare impregnate cu biocid, măsurarea temperaturii la intrarea ȋn unitatea de ȋnvăţământ (ȋn baza colaborării cu DSP-ul), asigurarea măştilor, a circuitelor care există şi acum (cele făcute pentru examene) – circuit de intrare şi circuit de ieşire;
suplimentarea personalului didactic, didactic auxiliar şi nedidactic din şcoli, cu respectarea normelor de calitate, conform normelor MS/MEC;
crearea şi suplimentarea de posturi/cabinete de consilier psiholog şcolar la nivelul UI ȋn funcţie de numărul de elevi din şcoală, ȋn special ȋn mediul rural;
finanţarea per capita insuficientă, ȋn special la capitolul bunuri şi servicii;
finanţarea complementară necesară şi suficientă la nivelul școlii;
ȋn cazuri punctuale de forţă majoră locală, multe cazuri de Covid pozitiv ȋntr-o clasă/şcoală, ȋn perioada de respectare a izolării se trece la scenariul 3 (tot ȋn online).
Atentie! - copiii ai căror părinţi vin ȋn contact cu cazuri Covid pozitiv, prin natura meseriei, să nu fie marginalizaţi şi stigmatizaţi.

Scenariul 2: 50% la şcoală şi 50% online

"ȋmpărţirea formaţiunilor de studiu ȋn două grupe, cu alternarea două săptămâni (conform Ordinului MS) prezenţa fizică la şcoală, cu doua săptămâni online;
obligativitatea ca lecţiile să fie transmise live, accesul la predarea online să fie bidirecţional, copiii de acasă să aibă posibilitatea să pună ȋntrebări sau să răspundă;
ȋnfiinţarea bibliotecii şcolare virtuale, de resurse educaţionale, astfel ȋncât elevii să aibă posibilitatea să vadă şi lecţiile predate de către profesorii de la alte şcoli;
programe şcolare adaptate pentru mediul online;
existenţa unor manuale digitale interactive;
prevederi ȋn lege/ROFUIP: obligativitatea evaluării ȋn mediul online fără a se solicita acceptul părintelui/reprezentantului legal; obligativitatea ca elevii să fie prezenţi la orele online;
obligativitatea ca elevii să ţină tot timpul camerele video deschide ȋn timpul orelor online; dacă elevul nu este cu camera deschisă să fie declarat absent la ora respectivă;
crearea unui contract educaţional care să conţină drepturile şi obligaţiile tuturor (profesori, elevi, părinţi) ȋn şcoala online;
pentru clasele terminale (a VIII-a, a XII-a) să se susţină fizic simularea examenelor şi să fie puse la dispoziţie, ȋncă din cursul semestrului 1, modele de subiecte;
investiţii (din partea comunităţii locale/MEC) pentru dezvoltarea reţelelor de internet ȋn comunităţile locale şi ȋn şcoli;
toţi copiii/elevii şi profesorii să aibă tablete/laptopuri;
acolo unde este posibil să se vină la şcoală ȋn 2 schimburi, să se elimine online-ul; de ex, unde sunt copii puţini, pot veni ȋn 2 schimburi pentru a se evita online-ul (problemele vor fi ȋn oraşele unde sunt mulţi copii ȋn şcoli şi unde nu se poate evita predarea online); decizia trebuie să fie la nivelul fiecărei unităţi de ȋnvăţământ astfel ȋncât, acolo unde există posibilitatea, directorul să-şi organizeze şcoala pe 2 schimburi şi să ceară suplimentarea normelor, ca să se elimine online-ul;
profesorii să-şi desfăşoare activitatea didactică ȋn unitățile de învățământ (ȋn scenariile: 50/50% sau chiar şi 100% online);
la clasele P-2 (P-4 acolo unde infrastructura permite), prezenţa fizică la şcoală, cu respectarea regulilor de distanţare, indiferent de scenariu, ȋntrucât copiii nu se pot adapta la predarea online şi nu are cine să le faciliteze prezenţa la acest gen de predare;
ȋn acest scenariu 2, ora trebuie sa fie de minimum 45 de minute.

Scenariul 3: 100% online

"Este scenariul deloc agreat de către FNAP-IP, bazându-ne pe nemulţumirile elevilor/părinţilor/profesorilor din perioada semestrului 2 al anului şcolar 2019-2020
Se aplică scenariul 2 prezentat mai sus – programe adaptate, profesori pregătiţi să predea online, dotare cu aparatură/internet".