Mai mulți lăutari și maneliști au plătit taxe de protecție în numele clanului Caran, fără ca temuții interlopi să primească vreun ban.
Clanul Caran a dominat prin violență lumea interlopă din București, conform procurorilor, și astfel au indus teama și în rândul maneliștilor care obișnuiesc să cânte pentru interlopi.
Cum au fost țepuiți mai mulți maneliști. Au plătit taxe de protecție în numele clanului Caran
Fraţii Emil, Constantin şi Aurel Răducan, liderii clanului Caran, au fost trimişi în judecată de DIICOT, alături de alţi 46 de coinculpați, sub acuzaţia de constituire a unui grup infracţional organizat.
Escrocii au profitat tocmai de această teamă indusă de temuții interlopi din clanul Caran.
Citește și: Cum i-a ajutat Alex Bodi pe interlopii din clanul Caran care puseseră stăpânire pe București
Potrivit unor surse judiciare, persoane rămase necunoscute ar fi făcut unele conturi false pe platformele de socializare cu numele lui Costel și Aurel Caran. Pentru a fi mai convingători, escrocii au descărcat toate fotografiile de pe conturile reale ale celor doi, dar ar fi postat și imagini publicate de presă, conform Spynews.
Citește și: Cum a murit temutul interlop Costel Corduneanu. A reprezentat România la Jocurile Olimpice
Ulterior, escrocii ar fi început să contacteze diverse persoane, în special lăutari și maneliști și le-ar fi cerut diverse sume de bani. Pentru că lăutarii ajung să evolueze la evenimente organizate de lideri interlopi, unde au șanse reale să se întâlnească și cu frații Caran, mulți dintre ei au fost de acord să trimită bani pentru a-și cumpăra liniștea.
Costel Caran s-a plâns anchetatorilor
Această informație a ajuns și la urechile adevăraților frați Caran, care ar fi luat atitudine și i-ar fi anunțat pe apropiații lor de faptul că persoane necunoscute le-au furat identitățile. De altfel, spun surse judiciare, Costel Caran s-ar fi plâns de acest lucru inclusiv în fața anchetatorilor care îl ridicaseră pentru audieri într-un dosar în care acesta era suspectat de infracțiuni de crimă organizată.
Cum s-au impus Caranii în București
Aurel, Costel și Emil Răducan sunt liderii grupării Caran. Ei au fost săltați pe 23 noiembrie de procurorii DIICOT și polițiști deoarece s-a descoperit că aceștia erau implicați în comiterea de infracțiuni de crimă organizată.
Mai mult, în ultima perioadă, frații Caran făcuseră tot felul de acțiuni pentru a-și mări aria de influență în București și pe litoral.
”Începând cu luna septembrie 2020 și până în prezent, 3 făptuitori (frați), în calitate de lideri decizionali, au inițiat și constituit un grup infracțional bazat atât pe relații de rudenie, cât și prin afiliere sau alianțe (naș-fin, cumnați),
specializat în comiterea de infracțiuni contra persoanei și contra patrimoniului în scopul impunerii în mediul infracțional al „renumelui” grupării infracționale (în detrimentul altor grupări infracționale), extinderii zonelor de influență, atât pe raza municipiului București, cât și la nivelul întregii țări, precum și pentru extinderea activității infracționale în străinătate, prin sprijinirea unor grupări specializate în infracțiuni informatice”, au transmis DIICOT și poliția.
Citește și: Interlopii din clanul Caranii, săltați de DIICOT, în ”Ziua Z”. Cum luptau pentru ”supremație”
Din investigații a reieșit că aceștia ”au atras mai mulți membri (persoane cu un fizic impunător și comportament violent), pentru a-i însoți zilnic, atât pentru preîntâmpinarea escaladării unor conflicte cu grupări rivale, cât și în vederea unei expuneri cât mai puternice sub aspect numeric a membrilor grupului infracțional în zonele care prezentau interes pentru impunerea influenței (centrul și nordul Capitalei, stațiunea Mamaia Nord în sezonul estival ș.a.)”.
Cum au ajuns Caranii în București
Stabiliți la București, acum câteva zeci de ani, după ce au fost izgoniți din comuna Piteasca de o grupare infracțională, noua generație de lideri ai clanului Caranii vrea să acapareze Capitala.
”Au venit izgoniţi chiar de acolo din sat de o familie mai puternică. Mitu a lui Caran este tatăl cel bătrân cu fiii săi – Aurel a lui Caran, Costel a lui Caran, Emil al lui Caran. S-au stabilit în periferia Bucureștiului, undeva în Pantelimon.
Acolo au început mici infracţiuni, furturi, tâlhării şi, odată cu dobândirea banilor, au trecut la proxenetism, la taxe de protecţie pentru comercianţii din zonă, infracțiuni de şantaj ca să-şi mărească puterea.
Citește și: Edi și Floarea Ghiocel, condamnați în SUA. Cuplul de interlopi români a spălat 1,4 milioane $
De-a lungul timpului au ajuns să acumuleze sume foarte mari din săvârşirea acestor infracţiuni, inclusiv cluburi în Bucureşti şi pe litoral şi să aibă o viaţă foarte luxoasă - maşini de lux, case, haine, ceasuri în condiţiile în care dacă îi verificăm nu păreau să aibă vreun loc de muncă sau maxim vreo firmuliţă care nu avea cine ştie ce activitate.”, a spus Adrian Târlea - prim-procuror adjunct Parchetul Tribunalului Bucureşti, într-un interviu pentru ProTv.
Așadar a devenit unul dintre cele mai temute clanuri din Capitală. Caranii aveau afaceri la vedere: Clubul Balkan, un club de manele, chiar aici în Piaţa Universităţii, dar nu doar aici, ci şi pe litoral.
Ei s-au impus în Sectorul 2 prin violență, după ce au scos de pe piață gruparea Tostaua. Însă putera Caranilor a sporit în perioada 2003-2005 când Cămătarii au intrat la închisoare.
Citește și: FOTO Acuzat de trafic de persoane și proxenetism, Alex Bodi petrece cu clanul Caranilor
Apoi au făcut pace cu Duduienii. Au fost rivali dar și-au dat seama că mai bine colaborează. Astfel, printr-o întâlnire cu Mitu a lui Caran şi Cristofor, care era capul familiei Duduienilor, s-a decis să se facă pace între ei având avantaje reciproce.
Duduienii erau partea violentă, braţul armat al grupării şi cei mai vizibili, Caranii aveau intrările şi conexiunile, suspiciunile mergând până la conducerea Poliţiei Sectorului 2.
Au ajuns să controleze banii daţi cu camăta în cele mai importante cazinouri din Bucureşti: Platinum, Metropolis şi Queen.
Pentru a-şi spori puterea, Caranii s-au aliat şi cu o altă grupare, de data asta din Sectorul 4: Vancică.
