Cum ar putea arăta centrul Bucureștiului în următorii ani. Proiectul a fost pus în dezbatere publică

Conform documentului, zona centrală a Capitalei, delimitată de inelul central, reprezintă o arie strategică de regenerare urbană, cu rol esențial în restructurarea și reactivarea funcțională a orașului.

'Printre direcțiile prioritare care se regăsesc în actualizarea SIDU se numără modernizarea și extinderea rețelei tramei minore, crearea de trasee pietonale și velo continue, suplimentarea spațiilor verzi plantate și revitalizarea principalelor piețe reprezentative și a unor terenuri degradate', transmit autorii strategiei.

Conform SIDU, zona centrală poate deveni un 'pol experimental' al regenerării urbane integrate, în care se corelează intervențiile asupra infrastructurii, mobilității, patrimoniului construit istoric și spațiilor verzi, în conformitate cu principiile Pactului Verde European și ale Noului Bauhaus European.

'Propunerile pentru zone de regenerare includ totodată operațiuni de reconectare urbană și ecologică diametrale dar care pot depăși limitele centrului istoric, precum amenajarea cursului Dâmboviței și a Lacului Morii. Alte intervenții verzi se referă la reactivarea curților interioare și transformarea spațiilor verzi reziduale în micro-parcuri și grădini urbane.

Citește și: Care e orașul cu cel mai aglomerat trafic din lume? Câte ore pe an pierd bucureștenii la volan?

De asemenea, sunt prevăzute proiecte de activare culturală și socială, prin revalorizarea spațiilor urbane prin integrarea artei urbane, a iluminatului ambiental și în zonele în care nu deranjează locuirea a unor evenimentelor comunitare anuale', se arată în proiect.

Ca parte a cercetării, au fost dezvoltate o serie de ghiduri pentru regenerarea urbană, care configurează un set de modele, metodologii și concepte de intervenție, aplicabile diferențiat în funcție de structura urbană și de specificul zonelor.

Ghidurile au o abordare 'multi-scalară și intersectorială', orientată spre transformarea zonelor centrale și a cartierelor de locuire în ansambluri funcționale sustenabile, cu accent pe îmbunătățirea calității spațiului public, creșterea conectivității, reducerea presiunilor asupra mediului și consolidarea identității urbane.

SIDU include și o analiză privind spațiile cu potențial de reabilitare urbană. Este vorba despre spații publice punctuale, spații publice abandonate, spații publice liniare, zone noi de dezvoltare fără spații publice nou propuse, precum și zone ample de locuire individuală, nedeservite de spații publice.

Pentru lista scurtă au fost luate în considerare proiecte de aproximativ 11 miliarde de euro, peste plafonul inițial avut în vedere în SIDU, de aproximativ 7 miliarde de euro. Se menționează că este impetuos necesar ca toate proiectele din listele SIDU să nu diminueze spațiile verzi plantate existente, ci să le extindă, conform Agerpres.