Pe de o parte, 70% din români spun că România merge într-o direcție proastă, iar pe de alta 60% din români afirmă că sunt mulțumiți și foarte mulțumiți de felul în care trăiesc.
Şapte din zece români sunt de părere că direcţia în care merge România, la finalul anului 2023, este una greşită, puţin peste un sfert, preponderent tineri şi persoane educate, afirmând, totuşi, că direcţia ţării este una bună, potrivit unui sondaj realizat de Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie - IRES.
Datele IRES arată însă că, spre deosebire de anul trecut, optimismul românilor se află într-o uşoară creştere.
Dacă la finalul lui 2022, 57% dintre cei intervievaţi spuneau că acel an a fost mai prost pentru România decât anteriorul, în 2023 doar 40% dintre participanţii la sondaj cred că acest an a fost mai rău pentru ţara noastră decât cel precedent.
Trei din zece respondenţi spun că 2023 a fost la fel cu 2022, iar 29% spun chiar că acest an a fost mai bun decât anteriorul, în acest caz, optimiştii fiind prezenţi în proporţii mai ridicate în rândul tinerilor, dar şi în rândul vârstnicilor şi al persoanelor cu educaţie scăzută.
Citește și: Sondaj îngrijorător. Peste 46% dintre români cred că se trăia mai bine pe vremea lui Ceaușescu
Atunci când au fost invitaţi să indice nivelul de încredere pe care îl au faţă de 15 profesii, cei mai mulţi dintre subiecţii sondajului i-au plasat pe scala pozitivă (foarte multă încredere şi multă încredere) pe pompieri (91%, procent egal cu 2022), pe specialiştii în IT (62%, în scădere cu 15% faţă de 2022), pe asistenţii medicali (68%, în scădere cu -1% faţă de 2022) , pe ofiţerii de armată (66%, procent egal cu 2002) sau pe ingineri (65%, în scădere cu 4% faţă de 2022).
Aceştia sunt urmaţi de medici (62%; +3%), de economişti (56%; +1%), de preoţi (52%; -7%), de profesori (52%; -7%) şi de funcţionari bancari (51%; -4%).
Românii îi plasează în topul încrederii, pe ultimele poziţii, pe avocaţi (49%; +1%), judecători (47%; =), jurnalişti (44%; =), poliţişti (41%; +1%).
Pe ultimul loc se află politicienii, doar unul din zece români declarând că are multă şi foarte multă încredere în aceştia.
De altfel, conform sondajului, ierarhia nu s-a schimbat în mod semnificativ în ultimul an, chiar dacă unele profesii se situează mai jos în topul încrederii, procentele sunt foarte apropiate cu cele înregistrate la sondajul similar din decembrie 2022.
Citește și: SONDAJ Ce muzică preferă românii în funcție orientarea politică. Melodiile românești, la putere
Potrivit IRES, şi acest studiu confirmă tendinţa înregistrată în ultimii zece ani cu privire la raportarea românilor faţă de politică şi faţă de politicieni: neîncrederea este atitudinea dominantă.
Lipsa de încredere a oamenilor în politicieni este ilustrată şi de modul în care au perceput anul care tocmai se încheie din perspectiva politicii şi a guvernării din România, patru din zece participanţi la sondaj evaluând anul acesta ca fiind mai rău decât 2022, peste o treime sunt de părere că a fost la fel ca şi precedentul, iar mai puţin de o cincime - a fost mai bun decât anul trecut.
Vârstnicii sunt cei care evaluează anul 2023 ca fiind mai bun sub aspectul politicii şi a guvernării, în proporţii mai ridicate decât media, în timp ce bărbaţii şi respondenţii activi (35 - 50 ani) sunt mai critici.
În ceea ce priveşte relaţia cu autorităţile, 8% dintre participanţii la sondaj spun că, în anul 2023, au oferit un cadou (de orice fel) unui funcţionar sau unui angajat al unei instituţii sau companii de stat, iar 4% recunosc că au oferit chiar bani.
Citește și: Sondaj pentru alegerile parlamentare: PSD, lider detașat cu peste 30%. PNL ia fața AUR cu doar 1%
Sondajul a fost realizat în perioada 12 - 19 decembrie, prin metoda CATI (Computer Assisted Telephone Interviewing), pe un volum de 1.075 de indivizi de 18 ani şi peste. Sondajul are o eroare maximă tolerată de plus/minus 3%, fiind reprezentativ pentru populaţia adultă, neinstituţionalizată din România.
Studiul face parte din programul de responsabilitate socială al IRES şi este autofinanţat.
60% dintre români, mulţumiţi şi foarte mulţumiţi de felul în care trăiesc
Un alt sondaj IRES indică, însă, că 60% dintre români, mulţumiţi şi foarte mulţumiţi de felul în care trăiesc.
Astfel, aproape două treimi dintre români se declară mulţumiţi şi foarte mulţumiţi de felul în care trăiesc, în timp ce doar 5% spun că au tot ce le trebuie, iar 6% afirmă că au suferit de foame, conform unui sondaj realizat de Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie - IRES.
Cercetarea sociologică evidenţiază că faţă de studiul realizat în 2022 gradul de satisfacţie autoperceput cu privire la traiul de zi cu zi s-a îmbunătăţit, astfel că, dacă în decembrie anul trecut, 41% dintre români spuneau că sunt mulţumiţi şi foarte mulţumiţi de felul în care trăiesc, în prezent 60% dintre participanţii la sondaj susţin acest lucru.
Tinerii şi respondenţii care locuiesc în oraşe sunt mai mulţumiţi decât media, în timp ce persoanele cu educaţie scăzută şi cele care locuiesc în Moldova se declară mai nemulţumiţi cu privire la nivelul lor de trai actual, însă doar 5% dintre participanţii la sondaj spun că au tot ce le trebuie şi îşi permit să îşi cumpere tot ceea ce îşi doresc. Unul din 10 români afirmă că se descurcă foarte greu, iar peste un sfert dintre cei chestionaţi recunosc că au doar strictul necesar.
Un sfert dintre subiecţii sondajului declară că au tot ceea ce le trebuie, dar sunt mai degrabă chibzuiţi, în timp ce 29% spun că se descurcă, chiar dacă asta nu înseamnă că îşi permit să cumpere tot ceea ce le trebuie. În plus, procentul celor care declară că în 2023 au suferit de foame rămâne constant: şi în acest an, 6% dintre români spun că au suferit de foame.
De asemenea, 65% dintre participanţii la studiu afirmă că au redus cheltuielile cu produse de strictă necesitate în gospodărie, altele decât cele alimentare, 63% că au renunţat să cumpere anumite mărci de produse alimentare pe care obişnuiau să le folosească din cauză că s-au scumpit, iar 56% că au renunţat să cumpere diferite produse alimentare din cauza lipsei banilor. Peste un sfert dintre respondenţi spun că au fost nevoiţi să amâne plata unei facturi la utilităţi (apă, gaz, curent etc.).
Puţin peste o treime dintre participanţii la sondaj (37%) au spus că au reuşit să economisească bani în 2023 (faţă de 46% în 2022), trei din 10 români au împrumutat bani de la alţi membri ai familiei, unul din cinci a împrumutat bani de la prieteni sau cunoscuţi, iar 16% au împrumutat bani de la bancă.
De altfel, peste un sfert dintre cei chestionaţi spun că au, în prezent, o datorie neplătită (inclusiv credite), iar 19% susţin că există diferite persoane care le datorează bani.
Conform cercetării, 79% dintre participanţi au părăsit localitatea de domiciliu, cel puţin o dată, în acest an.
Peste 40% dintre români au fost plecaţi în concediu, o treime au fost plecaţi în străinătate, un român din cinci a călătorit cu avionul în 2023, iar 64% au mers cu autobuzul, troleibuzul sau metroul.
Aproape jumătate dintre participanţii la studiu (47%) şi-au cumpărat, în acest an, un obiect/un produs a cărui valoare a depăşit 1.000 lei, iar şase din 10 români (61%) au cumpărat cel puţin un produs online.
Studiul evidenţiază că, în privinţa sănătăţii, şapte din 10 români spun că au fost la un consult medical, iar 22% că au fost internaţi în spital.
Totodată, şapte din 10 români afirmă că au plâns cel puţin o dată în 2023, 57% au recunoscut că le-a fost frică pentru că cineva drag ar putea muri, iar patru din 10 respondenţi s-au gândit la moarte.
În acelaşi timp, 34% s-au simţit singuri, 28% au simţit că au nevoie de ajutor şi nu l-au primit, 28% au simţit nevoia de a discuta cu cineva apropiat şi nu au avut cu cine să facă acest lucru, iar un sfert dintre participanţii la studiu au avut nevoie de ajutor, dar nu au avut la cine să apeleze.
Unul din zece români a fost la psiholog, în contextul în care 68% spun că au avut parte de stări de stres pe parcursul acestui an.
Cercetarea IRES mai arată că 16% dintre intervievaţi susţin că au fost, în 2023, victima unei violenţe verbale pe stradă.
Sondajul a fost realizat în perioada 12 - 19 decembrie, prin metoda CATI (Computer Assisted Telephone Interviewing), pe un volum de 1.075 de indivizi de 18 ani şi peste. Sondajul are o eroare maximă tolerată de plus/minus 3%, fiind reprezentativ pentru populaţia adultă, neinstituţionalizată din România.
Cele două studii fac parte din programul de responsabilitate socială al IRES şi sunt autofinanţate.
