Deși unele îndeplinesc condițiile de trecere la rangul de oraș, comunele mari din jurul Iașului preferă să rămână „la țară.
Primarii comunelor mari din județ nu vor să audă de transformarea unităților administrative pe care le conduc în orașe. Condiția principală pentru această schimbare de rang este o populație de peste 10 mii de locuitori, potrivit ultimului recensământ.
Legea privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național (351/2001) precizează acest prag, dar deschide apoi ușa mult mai larg: „de regulă de la circa 5.000 la circa 30.000 de locuitori”, după cum se menționează în Anexa II a legii.
Ce trebuie să aibă un oraș în plus față de o comună
Sunt însă mai multe condiții de îndeplinit – unele nerespectate nici de actualele centre urbane, cum e suprafața de spații verzi de 15 mp/locuitor.
CItește și: Atac al Rusiei NATO prin țările baltice? De ce Alianța răspunde abia după 10 zile de lupte crâncene
Astfel, trei sferturi din populația ocupată trebuie să lucreze în activități neagricole, peste 70 la sută din locuințe să aibă instalație de alimentare cu apă și mai mult de jumătate, canalizare, iar peste o treime (35 la sută) să fie dotate cu instalație de încălzire centrală.
Asta înseamnă că cel puțin 60 la sută din lungimea totală a străzilor trebuie să aibă rețele de distribuție a apei și pe cel puțin 50 la sută să fie și conducte de canalizare. Totodată, jumătate din rețeaua stradală trebuie să fie modernizată.
Un viitor oraș va trebui să aibă cel puțin 7 paturi de spital/ 1000 loc., iar numărul de medici, măcar 9 la 5000 loc. Nu în ultimul rând, trebuie să existe 50 de locuri în hoteluri. Liceu, săli de spectacol, biblioteci publice, spații pentru activități sportive sunt alte câteva obligații de îndeplinit.
Cele mai mari comune din județ sunt în Zona Metropolitană Iași, unele sate componente fiind practic lipite de municipiu: Miroslava, Valea Adâncă, Bârnova, Tomești, Dancu/Holboca, Rediu, Valea Lupului.
Cel mai tânăr oraș din județ, Podu Iloaiei, va împlini în 2025 20 de ani de când are acest statut. Dar după Podu Iloaiei când vor urma și altele?
Miroslava ar fi principalul candidat la transformarea în oraș.
Citește și: Kremlinul pune „tunurile” pe Moldova. „Referendumul a fost fraudat. Rușii au fost persecutați”
Potrivit ultimului recensământ, populația rezidentă depășise 28,5 mii de locuitori în 2021, însă cea după domiciliu e de aproximativ 31 de mii. Primarul Dan Niță ne-a spus că bu prognozează schimbarea în oraș în viitorul apropiat, avantajele unei comune fiind în continuare mai consistente decât ale unui oraș.
Cât privește Ciurea, a doua comună ca mărime din județ după numărul de locuitori – peste 17 mii în județ, primarul Cătălin Lupu declara recent ziarului nostru că „noi preferăm să fim la țară și să facem viața oamenilor ca la oraș“.
Reorganizare teritorială. Dar cum?
De aceeași părere este și primarul Holbocăi, comună cu 13,7 mii de locuitori la recensământ, dar cu 16 mii domiciliați în localitățile componente.
Citește continuarea aici.
