Războiul pornit de Putin în Ucraina a răpit nenumărate vieți, a generat milioane de refugiați, a distrus orașe, a afectat grav mediul și a perturbat ecosisteme, aducând însă prejudicii incomensurabile și patromoniului cultural, istoric și religios.
Din 24 februarie 2022 și până în 20 iulie 2023 UNESCO a monitorizat distrugerile produse la 270 de situri importante: 116 religioase, 27 muzee, 95 de clădiri de importanță istorică și / sau artistică, 19 monumente, 12 biblioteci și o arhivă.
Catedrala din Odesa lovită de ruși a fost ctitorită de un român
În urmă cu câteva zile UNESCO a condamnat atacul Rusiei asupra unor clădiri din centrul orașului Odesa, centru aflat integral în Patrimoniul UNESCO. UNESCO a atras atenția Rusiei să respecte Convenția de la Haga din 1954 privind Protecția Siturilor Culturale în Timpul Conflictelor Armate și Convenția din 1972 privind Patrimoniul Cultural Universal.
Citește și: VIDEO Ce spune o româncă din Cernăuți despre război, Putin și românii din Ucraina
În interiorul catedralei, preoții ucraineni țin slujbele în continuare Foto: Newsweek România
Atacul s-a soldat cu morți și răniți, iar 25 de clădiri au fost avariate. Printre ele se numără cea mai mare catedrala ortodoxă din Odesa, ctitorită în 1794 de un român, Gavril Bănulescu-Bodoni, care a fost Mitropolit Ortodox în Herson și Crimeea în perioada 1793 – 1799.
În 1792 acesta a fost Mitropolitul Moldovei, iar între 1799 – 1803, Mitropolit al Kievului. A fost și Arhiepiscop al Chișinăului între 1812 – 1821, după anexarea Basarabiei de către Imperiul Țarist. Născut la Bistrița în 1746, a studiat filosofia și greaca veche la Poltava, unde avea să ajungă mai târziu Rector a Seminarului.
În 1814 a înființat o tiparniță. Apreciat în Imperiul Țarist pentru vasta sa activitate, este prelatul care i-a oferit ultima împărtășanie Împărătesei Ecaterina cea Mare. Biserica Ortodoxă din Republica Moldova l-a canonizat în 2016.
Catedrala din Odesa a fost distrusă în 1936 de către Stalin, dar reconstruită în 1999. Alături de repere precum clădirea Operei, de Palatul Russov, de clădirea Filarmonicii, de scările Potemkin și de Palatul Bzhozovsky, catedrala se numără printre cele mai cunoscute edificii ale orașului.
Citește și: VIDEO Românca viceguvernator al Regiunii Cernăuți: Nu trebuie să dăm încă o satisfacție rușilor
Atacul rușilor este un act de barbarie. Indiferent că suntem ortodocși, catolici, budiști, evrei, agnostici ori atei, astfel de construcții aparțin patrimoniului universal al umanității și trebuie protejate iar orice act ce le poate afecta este un atac la adresa valorilor culturale și istorice ale lumii noastre.
Atac deliberat
Atacul nu a fost o eroare, ci a fost unul deliberat. Rușii dau dovadă de o mentalitate similară cu a tuturor barbarilor din istorie care au afectat voit construcții de importanță culturală și istorică. Catedrala se află în mijlocul unui parc. Nu putea fi confundată cu alte clădiri. Fotografiile pe care le-am făcut arată amploarea distrugerilor.
La doar 100 de metri se află un supermarket iar în zonă sunt multe terase, cafenele și restaurante. Oamenii pe care i-am întâlnit fac poze cu catedrala lovită sau se plimbă, uneori alături de câini, prin parcul care o împrejmuiește. Alarmele au sunat de două ori astăzi până la orele după-amiezii, și am văzut mesaje de avertizare pe Telegram cu privire la riscul de noi atacuri. Adesea rușii au atacat de mai multe ori aceleași clădiri.
În ciuda a aceea ce s-a întâmplat și a pericolului care persistă, ucrainenii țin slujbe religioase în continuare în această catedrală, în fiecare zi de la ora 10 dimineața până spre seară. Am filmat preoți care preiau unul de la altul misiunea de a continua slujbele. Dârzenia ucrainenilor se manifestă, iată, și prin această determinare de a-și contiua viețile sfidând moartea și războiul aduse de ruși asupra țării lor.
Remus Cernea este corespondentul Newsweek în Ucraina
