VIDEO Românca viceguvernator al Regiunii Cernăuți: Nu trebuie să dăm încă o satisfacție rușilor

DE Remus Cernea | Actualizat: 22.07.2023 - 13:20

Iulia Hrițcu Andrieș care este viceguvernatoarea Regiunii Cernăuți și etnic româncă a acordat un interviu pentru Newsweek România, în care a vorbit despre modul în care i-a afectat pe ucrianeni și români, deopotrivă, războiul declanșat de Federația Rusă.

SHARE

În perioada 6-7 iulie 2023 la Cernăuți s-a desfășurat un Forum economic România – Ucraina – Republica Moldova la care au participat peste 220 de companii din cele trei state. 

Au luat cuvântul reprezentanți ai autorităților locale precum Guvernatorul Regiunii și Primarul orașului, dar și ambasadorul Republicii Moldova la Kiev și Consulul României la Cernăuți. 

Printre vorbitori s-a numărat și Iulia Hrițcu Andrieș care este viceguvernatoarea Regiunii Cernăuți și etnic româncă. Limba română vorbită în Bucovina de Nord și Herța are specificul și farmecul ei. Pentru cursivitatea textului am modificat anumite formulări dar am păstrat sensul cuvintelor doamnei viceguvernator.  

Iulia Hrițcu Andrieș, viceguvernator al Regiunii Cernăuți: Bună ziua, mă numesc Iulia Hrițcu Andrieș. Din data de 1 iunie 2023 sunt viceguvernator al Regiunii Cernăuți și îndeplinesc atribuții privind ajutorul umanitar.

Până atunci m-am ocupat cu ajutorul umanitar și am gestionat un hub de ajutor umanitar la vama Siret care a început să funcționeze de pe data de 1 martie 2022. Am adus mai mult de 5000 de tone de ajutor umanitar pentru toată Ucraina. 

Citește și: Povestea voluntarului britanic care a parcurs peste 22.000 km. pentru a salva 130 de femei și copii

Și am lucrat cu o echipă de voluntari din întreaga Ucraina aici în Cernăuți. Vorbesc limba română, engleză și germană ceea ce m-a ajutat să atrag atât de mult ajutor umanitar.

În vara trecută am făcut cunoștință cu o doamnă voluntar originară din București, dar care trăiește în Insulele Tenerife de 15 ani.

Citește și: “O tragedie ne-a făcut să ne împrietenim!” Forumul economic româno - ucrainean

Este psiholog pentru situații de urgență. Când a început războiul tocmai își luase prima vacanță după pandemie și era în București, în 24 februarie 2022, vizitându-și părinții. A înțeles imediat ce s-a întâmplat, iar de pe data de 4 martie a început să lucreze la vama Siret cu refugiații din Ucraina. A avut foarte multe cazuri grave care m-au marcat.

Am încercat să facem un proiect împreună. Am scris un concept, am dezvoltat proiectul și bugetul și l-am depus la diferiți donatori. Cei din America au înțeles scopul nostru și ne-au sprijinit financiar.

Din 1 februarie 2023 am început să facem traininguri pentru psihologi care astfel pot obține diplomă pentru o specializare nouă: psiholog pentru situații de urgență. Pe lângă aceste traininguri organizate în Harkov, în Nipru, în Cernăuți, în Odesa, în Kiev și în Vinița, am avut și foarte multe vizite.

Psihologii noștri au fost încă din prima zi când rușii au distrus barajul din regiunea Herson, și ajutau oamenii care erau scoși din ape și erau aduși la ei. Au fost și lângă spitalul lovit în Nipru și i-au ajutat după primele 10 minute pe oameni. E foarte important să se intervină în primul moment când ai o spaimă, o traumă, și să ai cu cine să vorbești. Pentru asta sunt psihologii noștri pe care i-am pregătit în cadrul proiectului.

Newsweek România: Cu câți psihologi lucrați?

Am pregătit peste 500 de psihologi pentru situații de urgență

Iulia Hrițcu Andrieș: Noi am făcut pregătire pentru mai mult de 500 de psihologi în Ucraina și am efectuat mai mult de 300 de vizite în teren cu aceștia. Ce este interesant este că noi suntem ca o pernă atunci când cade un pahar de sticlă de pe masă. Noi îl prindem!

Psihologii noștri îi ajută pe oameni în primele momente, pentru a nu fi grav afectați. După aceea oamenii pimesc asistența necesară, ajutor umanitar și altele. Dar când sunt într-o situație foarte gravă, acești psihologi îi ajută imediat.

Oricum, în funcția mea, ca viceguvernator am început mult mai multe activități cu România și Republica Moldova deoarece viața merge mai departe și noi nu putem să ne gândim numai la cum să ne salvăm de război.

Trebuie să ne gândim și cum dezvoltăm țara, cum lucrăm cu vecinii noștri. Am înțeles cine este cel mai bun vecin și cum ne ajută în situația asta în care trăim acum și pe cine putem să ne bazăm, cu cine putem să lucrăm pe mai departe. 

Newsweek: Într-adevăr, viața merge mai departe.

Am doi copii, puteam pleca, dar am ales să rămânem pentru a ne ajuta țara'

Iulia Hrițcu Andrieș: Da, viața merge mai departe. Sunt mamă a doi copii. Noi nu am plecat nicăieri. Chiar dacă vorbesc română, engleză și germană și am lucrat 15 ani în proiecte internaționale și, sincer, aș putea găsi de lucru oriunde, am înțeles că locul în care aș putea lucra cel mai eficient și în care aș putea să aduc cel mai mult ajutor este aici, în Ucraina.

Newsweek: Așadar, ați fi putut pleca din țară, ați fi putut lucra la nivel internațional, însă ați ales să vă implicați și să susțineți Ucraina.

Iulia Hrițcu Andrieș: Da, am ales să lucrez aici pentru că m-am gândit că dacă toți ar pleca, cine ar mai rămâne în țară?

Newsweek: Și care este specializarea dumneavoastră?

Iulia Hrițcu Andrieș: Management de proiecte. Am lucrat 15 ani cu fonduri germane și americane. Acum atrag fonduri pentru dezvoltarea regiunii și pentru dezvoltarea umanitară specială în contextul războiului.

Newsweek: Cum anume v-a marcat acest război? Care a fost impactul acestui război asupra vieții dumneavoastră, asupra familiei? Ce s-a schimbat în acest an și jumătate?

'Copiii mei trebuie să vadă că pentru ceea ce ai trebuie să lupți!'

Iulia Hrițcu Andrieș: S-au schimbat foarte multe. Ne-am maturizat și am văzut asta și pe copiii mei. Am doi copii, Veronica are 11 ani, avea 10 când a început războiul, și Teodor care are 7 ani.

Cu exemplul meu către ei privind modul în care să trăim în aceste vremuri trebuie să înțelegem că viața merge mai departe și trebuie să facem ceva mai bun. M-am gândit și la început, dar mă gândesc și acum dacă am procedat corect când am decis să rămân sau dacă trebuia să plec și să încep viața din nou.

Dar copiii mei trebuie să vadă că pentru ceea ce ai trebuie să lupți. Cei patru bunici ai mei au fost luați de ruși în Siberia. Familia mea a suferit foarte mult în anii 1944 - 1946. Nu trebuie să le dăm încă o dată satisfacție rușilor. După ce a început acest război, am avut cele mai puternice sentimente față de casa mea, de pământul meu și de țara mea.

În regiunea Cernăuți doar sporadic au nimerit câteva atacuri, dar nu au fost bombardamente grave. Comparativ cu alte regiuni, noi suntem zona aceea de pace care trebuie să ajute să se dezvolte economia, relațiile, tot ce e posibil.

Newsweek: Cum de vorbiți atât de bine limba română?

Iulia Hrițcu Andrieș: Nu am avut posibilitatea să învăț limba română la școală pentru că la noi în sat nu era una.

Dar când am crescut și am mers la universitate am început să particip la diferite proiecte și când am înțeles că fără română nu pot să fac nimic, am învățat pe cont propriu: televizorul, rețelele de socializare, comunicare m-au ajutat și am învățat-o cum am putut.

Copiii mei învață la școala română de aceea ei o vor vorbi poate și mai bine. Pentru mine, pentru comunicare cred că e suficient.

Newsweek: Dar etnic vorbind, sunteți româncă.

'Copiii mei învață la școli românești'

Iulia Hrițcu Andrieș: Da. De etnie română. Tatăl meu este din ținutul Herța iar buneii mei vorbeau numai în limba română. Mama e din Bucovina și ea vorbește și româna și ucraineană, ca tata. Aici majoritatea celor din Bucovina înțeleg româna de bază.

Newsweek: Cum sunt tratați românii în Ucraina? Este o conviețuire bună între etnicii români și majoritatea ucraineană și alte etnii?

Iulia Hrițcu Andrieș: După cum vedeți pe mine, sunt viceguvernator, am cea de a treia funcție în Regiunea Cernăuți, și nu cred că suntem tratați rău. Câteodată persoanele care nu pot să obțină ceva în viață sau să ajungă la un anumit nivel pot să îi învinovățească pe alții că „de ce nu le-au dat?”. Dar dacă vrei să ai ceva găsești și comunicare și tot ce e necesar.

M-a ajutat foarte mult în viață că sunt româncă întrucât știu limba, pot să comunic, să găsesc relații și să mă dezvolt pe mine. Nu cred că românii sunt goniți sau au ceva probleme. Sunt legislații de stat privind necesitatea învățării limbii ucrainene. Trebuie știută și folosită. Dar cei care vor să vorbească limba română pot să o facă.

Sunt școli în limba română. Vreau să vă ofer un exemplu de mic succes. Noi avem un bac test, cum e în România bacalaureatul. Anul acesta, șase copii din școala română dintr-un sat unde foarte puțin se vorbește limba ucraineană au obținut 200 de puncte, nota cea mai înaltă, 4 dintre ei la disciplina matematică, iar doi la limba ucraineană. Înseamnă că ei au vrut să învețe și au reușit să facă performanță. Asta este absolut posibil!

Newsweek: Minunat și felicitări acestor copii! Ce mesaj aveți pentru românii din România pentru a se implica în susținerea Ucrainei?

'Mulțumesc pentru ajutorul dat de românii din România!'

Iulia Hrițcu Andrieș, viceguvernator al Regiunii Cernăuți: În primul rând aș dori să vă mulțumesc foarte mult pentru ajutorul pe care l-am primit în primele zile, pentru susținerea și înțelegerea din partea românilor când a început războiul.

Am fost și am văzut pe data de 28 februarie la vama Siret și am văzut oameni simpli, preoți, învățători, translatori. Cine putea venea să îi ajute pe refugiații din Ucraina, cu tartine, cu apă, cu orice. La o atât de mare susținere din partea poporului român nu cred că ne așteptam.

Apoi în proiecte, în activități, la Forumul de azi am văzut că dacă la început se aduceau ajutoare umanitare din România, apoi au apărut și idei pentru a face afaceri ca să ne dezvoltăm mai departe. Vecinii noștri au văzut și au înțeles că ucrainenii sunt europeni, poate mai mult de cât se așteptau.

Și în comportare și în înțelegere. Da, oamenii sunt diferiți în orice națiune și noi înțelegem foarte bine asta. Dar avem viziuni comune și aceleași motive pentru care ne rugăm, pentru care avem visele noastre comune, pentru pace, pentru prosperitate și pentru înțelegere. Nimeni din noi nu vrea război și noi vrem să creștem împreună într-o mare familie europeană.

Newsweek: Minunat! Însă e important ca Ucraina să învingă în acest război și să elibereze teritoriile ocupate temporar de către ruși.

Iulia Hrițcu Andrieș: Da! Sigur! Acesta este cel mai important lucru pe care trebuie să îl facem acum! Luptăm cu mari eforturi, înțelegem că altă țară e imposibil să găsim. Avem foarte mulți eroi români, avem foarte mulți băieți din satele românești care luptă cu toată puterea și o să ajungem la victoria Ucrainei și la aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană.

Remus Cernea este corespondentul Newsweek în Ucraina

 

 

 

Urmărește-ne pe Google News

Comentarii 0

Trebuie să fii autentificat pentru a comenta!

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
© 2024 NEWS INTERNATIONAL S.A.
Articole și analize exclusive pe care nu trebuie să le ratezi!
Abonează-te