„O urmărire penală eficientă și corectă rămâne una dintre cele mai stringente probleme în Bulgaria. Urmărirea penală a corupției la nivel înalt rămâne problematică.
În același timp, delegația este îngrijorată de cazurile de violență polițienească din vara anului 2020, care încă nu sunt investigate corespunzător”, a declarat Sophie in't Veld, președinta Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne a Parlamentului European, după vizita întreprinsă vinerea trecută (24.09.2021) în Bulgaria.
Oficialul european a emis critici neobișnuit de directe la adresa procurorului general bulgar Ivan Gheșev.
„Puterile sale extraordinare” și refuzul său de a răspunde la întrebările delegației UE privind lupta împotriva corupției și ancheta despre interceptările telefonice și violențele Poliției în timpul valului de proteste din 2020, au fost abordate în mod explicit de in't Veld în cadrul unei conferințe de presă la Sofia. În încheiere, aceasta a cerut Comisiei Europene să supună evoluțiile din Bulgaria unei ”monitorizări riguroase”.
Intervenția fermă a Parlamentului European vine într-un moment în care membrii guvernului de tranziție de la Sofia aduc aproape săptămânal noi acuzații cu privire la evenimentele din vara anului 2020.
După cum s-a aflat la jumătatea lunii septembrie 2021, prin intermediul unor dosare ale Poliției care au fost difuzate pe internet, 30 de membri ai mișcării de protest și un total de aproximativ 1.000 de persoane ar fi fost ascultați în timpul protestelor în masă.
Acuzații similare au fost făcute și de ministrul interimar de Interne al guvernului interimar, Boiko Rașkov, încă din luna aprilie a acestui an. Săptămâna trecută, ministrul Culturii, Velislav Minekov, a afirmat, într-un interviu acordat DW, că nu doar el, ”ci și toți interlocutorii săi au fost ascultați, inclusiv jurnaliști germani”.
Cheia pentru a înțelege complexitatea scandalului privind interceptările telefonice este articolul 95 din Codul Penal bulgar, care definește infracțiunile de subversiune, de preluare a puterii prin forță și de insurecție armată. Pe această bază, a confirmat ministrul de Interne Rașkov, Parchetul General din Bulgaria a solicitat și primit autorizația legală de a monitoriza membrii mișcării de protest în vara anului 2020.
Jurnaliști interceptați
Însă cum a apărut acuzația de subminare și insurecție armată? În iulie 2020, procurorul general Ivan Gheșev l-a acuzat public pe miliardarul din domeniul jocurilor de noroc Vasil Boșkov, fugit în Dubai, că este creierul din spatele mișcării de protest la nivel național. Potrivit versiunii acuzării, Boșkov, care a fugit din țară din cauza unor datorii fiscale și care face obiectul unor sancțiuni din partea Statelor Unite, plătește inși cunoscuți de Poliție pentru a se deda la acte de violențe în marja manifestațiilor de protest.
Imagini cu acţiunile violente ale poliţiştilor bulgari
Aceasta a fost justificarea oficială pentru prima utilizare a paragrafului privind subversiunea din istoria Bulgariei. Astfel, din punct de vedere juridic formal, aceasta a fost o supraveghere legală, ordonată de justiție.
Or, aceasta este și argumentația la care apelează autoritățile în cadrul investigațiilor în curs. Actualul ministru al Culturii, Velislav Minekov, a relatat pentru DW: „Am întrebat oficial la procuratură dacă am fost ascultat. Răspunsul a fost că nu am fost ascultat ilegal. De aici am tras concluzia că, potrivit procuraturii, am fost ascultat legal și, prin intermediul meu, toți interlocutorii mei, între care jurnaliști și ambasador germani”.
Proteste ale societății civile sau tentativă de schimbare a puterii?
Minekov, unul dintre principalii organizatori ai protestelor în masă din 2020, subliniază că acestea au fost demonstrații legale, non-violente, aparținând societății civile și că „o preluare violentă a puterii sau o răsturnare a acesteia nu ar fi fost nici măcar posibilă”. Deși aceste afirmații nu pot fi dovedite, nu ar fi singurul caz în care jurnaliștii ar fi fost ascultați de către autoritățile bulgare în timp ce își exercitau profesia.
În iunie, platforma de investigații bird.bg a publicat documente ale Poliției, potrivit cărora mai mulți jurnaliști, între care și șefa biroului din Sofia a agenției France-Presse (AFP), Vesela Sergieva, au fost ascultați în timp ce discutau cu reprezentanți ai grupurilor de protestatari.
Secretomanie
Clarificarea măsurilor de supraveghere este încetinită de războiul politic din Bulgaria. Președintele comisiei parlamentare de anchetă, Nikolai Hagighenov, a vorbit în august despre „cea mai mare interceptare telefonică în masă a cetățenilor bulgari din istoria recentă a țării”. Însă până în prezent, comisia de anchetă nu a găsit o modalitate de a anula secretizarea dosarului privind evenimentele individuale din 2020, impusă de Procuratură și de Poliție.
Deputatul Nikolai Hagighenov
Astfe, amploarea acțiunilor de interceptare, numele celor afectați și conținutul protocoalelor de ascultare rămân ascunse publicului. Interesant este că documente explozive sunt difuzate în mod repetat pe internet, ceea ce permite celor acuzați să respingă acuzațiile catalogându-le drept motivate politic.
Acest lucru este valabil și pentru acuzațiile de violență din partea poliției în timpul a două demonstrații din iulie și septembrie 2020, ce fac de asemenea obiectul investigațiilor Comisiei Hagighenov. La aproximativ un an de la evenimente, la 13 august 2021, au fost difuzate imagini șocante.
În filmarea de 18 minute produsă de o cameră de supraveghere din fața clădirii Consiliului de Miniștri, se poate vedea cum un demonstrant este târât de un grup de polițiști într-un spațiu din fața clădirii, ecranat de stâlpi, și apoi lovit cu picioarele și cu bastoanele câteva minute în timp ce zăcea la pământ.
Însă după difuzarea imaginilor, investigațiile s-au împotmolit. Șase ofițeri de poliție au fost deja sancționați disciplinar în 2020 pentru ”utilizare excesivă de forță”; ministrul de Interne de la acea vreme, Mladen Marinov, a fost înlocuit la cinci zile după incident cu un alt motiv, iar succesorul său, Hristo Terzijski, a afirmat în fața comisiei că el însuși a inițiat anchetele privind incidentele. Consecințe politice sau juridice? Zero.
