România riscă să se confrunte cu probleme extrem de grave în ceea ce privește sănătatea animalelor, siguranța și securitatea alimentară, din cauza fondurilor insuficiente alocate în acest an pentru implementarea programului strategic de supraveghere, control și eradicare a bolilor la animale, a declarat, joi, pentru AGERPRES, președintele Colegiului Medicilor Veterinari (CMVRO), Viorel Andronie.
Avertisment sumbru: România riscă o criză sanitară gravă din cauza lipsei fondurilor
'România riscă să se confrunte cu probleme extrem de grave în ceea ce privește sănătatea animalelor, siguranța și securitatea alimentară, din cauza diminuării bugetului Autorității Naționale Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) cu 15% față de 2024, atât la creditele bugetare, cât și la creditele de angajament, în special la capitolele care asigură implementarea programului strategic de supraveghere, prevenire, control și eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om.
Citește și: Alertă alimentară în România: 2 produse extrem de populare, retrase. Pot provoca arsuri și leziuni
Prevederile acestui program sunt obligatorii, sunt conforme cu normele europene și internaționale, iar prin implementarea sa România poate să exporte sau să efectueze schimburi intra-comunitare cu animale vii, cu produse de origine animală și non-animală.
Citește și: Alertă alimentară în România. Avocado toxic, retras de la vânzare de un lanț mare de magazine
Numai în aceste condiții România poate să garanteze că animalele sunt sănătoase și că produsele sunt sigure și nu afectează sănătatea oamenilor', a precizat Andronie.
În opinia sa, ANSVSA are nevoie în anul 2025 de un buget în valoare de un miliard de lei numai pentru realizarea 'Programului Strategic', iar prin Legea bugetului pentru 2025 a fost alocată o sumă de aproape trei ori mai mică la acest capitol, respectiv 378,914 milioane de lei. Fondurile sunt cu 28,25% mai mici și față de execuția din anul 2024 (528,172 milioane de lei).
Pentru a înțelege care vor fi consecințele nerealizării programului strategic, președintele CMVRO a transmis un memoriu autorităților în care explică câteva aspecte esențiale din acest domeniu al sănătății animalelor și siguranței alimentare.
Unul dintre acestea se referă la dublarea costurilor pentru recăpătarea unor statusuri câștigate de România, în urmă cu ani buni, ca țară indemnă la anumite boli la animale, dacă nu va avea în acest an fonduri pentru efectuarea testelor obligatorii.
Potrivit sursei citate, România a devenit țară indemnă pentru tuberculoză, bruceloză și leucoză în anul 2010, ceea ce, prin legislația europeană și internațională, îi permitea efectuarea unui singur test anual în vederea menținerii statusului câștigat.
Dacă se depășește termenul de un an de la ultima testare, automat, exploatația își pierde statutul, iar pentru a-1 recăpăta este nevoie de două teste pe an.
În aceste condiții, exploatația nu mai are dreptul de a comercializa animalele vii decât cu o testare suplimentară efectuată cu maximum 30 de zile înainte de a părăsi exploatația, ceea ce ar aduce costuri economice ridicate.
De asemenea, exploatația nu mai are dreptul de a comercializa laptele, iar costurile s-ar dubla, ca urmare a efectuării celor două teste pentru recăpătarea statusului, au explicat specialiștii CMVRO.
De asemenea, România este recunoscută oficial și ca țară indemnă față de bruceloza ovină și caprină, iar pentru a menține acest statut, 'obținut cu mari eforturi financiare și profesionale', este testată anual 5% din populația de ovine și caprine în vârstă de peste 6 luni.
'Dacă România nu realizează această testare, în 2025 își va pierde statutul de țară oficial indemnă și va fi obligată, conform legislației, să testeze toate ovinele și caprinele în vârstă de peste 6 luni, de două ori pe an, pentru a-și recăpăta statutul, ceea ce va avea drept consecințe costuri financiare enorme pentru redobândirea statutului, ca urmare a testării unui număr foarte mare de animale', avertizează Viorel Andronie.
Nu în ultimul rând, pentru ca România să poată exporta animale vii și produse de origine animală, trebuie sa garanteze că este liberă de boli ca rabia, pesta porcină africană, pesta porcină clasică, pesta micilor rumegătoare etc.
Pentru a dovedi, trebuie să existe o supraveghere pasivă și una activă prin inspecții ale exploatațiilor și a animalelor vii, prin recoltare de probe în vederea examenelor de laborator.
Din păcate, lipsa fondurilor va duce la neefectuarea inspecțiilor în exploatațiile non-profesionale de animale de către medicii veterinari de liberă practică, neexpedierea către laboratoare a probelor provenite de la animale suspecte de boli sau pentru a detecta precoce bolile, precum și la stoparea exporturilor de animale vii și a produselor de origine animală, menționează specialiștii CMVRO.
'La această dată, ANSVSA nu dispune de fonduri pentru despăgubirea proprietarilor de animale care au fost depistate bolnave și care, în mod obligatoriu, trebuie eliminate imediat sau în maxim 30 zile, conform legislației în vigoare.
Prin urmare, vom depista animale bolnave de tuberculoză, bruceloză, leucoză, anemie infecțioasă ecvină, scrapie etc. și nu vor putea fi eliminate din lipsa fondurilor, rămânând în exploatații și producând îmbolnăvirea altor animale și, mai grav, producând îmbolnăvirea oamenilor', se arată în document.
Astfel, dacă se va consuma lapte de la vacile cu tuberculoză, ar putea crește și numărul de persoane bolnave, în condițiile în care România este deja pe primul loc în UE privind tuberculoza la oameni.
CMVRO atrage atenția că lipsa fondurilor din bugetul ANSVSA duce și la imposibilitatea achiziționării în totalitate a tuberculinei, a vaccinului contra antraxului și rabiei și la imposibilitatea efectuării acestor acțiuni, întrucât nu poate fi plătită manopera către medicii veterinari care dețin contracte cu DSVSA.
Prin urmare, riscul cel mai mare îl constituie apariția focarelor de antrax și de rabie, punând în pericol sănătatea oamenilor și exportul de animale.
'România este una dintre țările în care rabia silvatică are incidența cea mai mare și prin urmare, în cazul în care ANSVSA nu realizează vaccinarea antirabică a carnasierelor din mediul rural, existând riscul îmbolnăvirii acestora în contact cu animalele sălbatice (în special cu vulpi), iar tragediile și consecințele în urma morții oamenilor mușcați de câini turbați vor fi greu de imaginat', au mai spus specialiștii.
De asemenea, ANSVSA are obligația și responsabilitatea efectuării de controale oficiale, conform regulamentelor europene, asupra tuturor întreprinderilor/unităților din sectorul alimentar și al furajelor, de la producători primari la comercianți cu amănuntul și societăți de alimentație publică, inclusiv crescători de plante și animale, producători agricoli și comercianți.
În acest sens, a elaborat pentru perioada 2023-2027 un Plan Național Unic de Control Integrat (PNCUI) pe care l-a transmis Comisiei Europene. Regulamentul stabilește norme comune pentru controalele oficiale ale UE pentru a se asigura că legislația privind protecția sănătății umane, a sănătății și bunăstării animalelor și a sănătății plantelor este respectată și aplicată corect.
'Nerealizarea acestor obiective privind controalele oficiale de către ANSVSAA și în principal a asigurării finanțării de către Guvernul României a acestor activități ar putea conduce la dificultăți majore pe plan economic și social cu consecințe grave pe termen mediu și îndelungat pentru România', mai susțin reprezentanții CMVRO.
În acest context, Colegiul Medicilor Veterinari trage astfel un semnal de alarmă cu privire la consecințele dezastruoase care pot apărea în urma nerealizării 'Programului Strategic' de către ANSVSA din lipsă de fonduri, precizând că 'prevenția va fi mai ieftină decât combaterea'.
'Va garantăm că economia la buget prin subfinanțarea 'Programului Strategic' va fi însoțită de costuri cel puțin duble față de buget, iar în cazul morții oamenilor nu vor exista posibilități de cuantificare financiară.
Vă rugăm să rețineți că 60% dintre bolile infecțioase sunt comune omului și animalelor și că 75% dintre cazurile de bolile infecțioase la om provin de la animale.
Doar pentru cele aproximativ 2.500 de contracte în derulare încheiate între DSVSA-uri și medicii veterinari organizați în condițiile legii pentru realizarea unor acțiuni sanitar-veterinare la animalele din exploatațiile nonprofesionale, în urma hotărârilor judecătorești, ca urmare a nerespectării lor din partea statului, bugetul de stat va suporta cel puțin bugetul alocat ANSVSA pentru anul 2025', se mai arată în memoriul organizației profesionale .
ANSVSA are prevăzute pentru 2025 credite de angajament de 1,214 miliarde de lei, în scădere cu 15,02% față de 2024, și credite bugetare de 1,215 miliarde de lei, mai mici cu 14,94% față de anul trecut.
