„Autostrada nemțească”, singurul drum modern din România care poate rezista în condiții extreme

Centura Giurgiu, supranumită „autostrada nemțească”, este, cel mai probabil, singurul drum național modern care poate rezista greutății camioanelor în condiții de caniculă și temperaturi la umbră de aproximativ 40 grade, dar care la nivelul carosabilului sunt mult mai ridicate.

Centura Giurgiu a fost inaugurată în decembrie 2021 și este construită de PORR (Austria) din beton cu o tehnologie folosită la pistele de aterizare/decolare.

În condiții de caniculă, betonul de ciment este mult mai rezistenmt decât asfaltul care se deformează sub greutatea camioanelor.

Citește și: Panourile solare au produs mai multă energie decât cărbunele, în Europa. Operatorii acuză probleme

Decizia Ministerului Transporturilor/CNAIR de a construi un drum din beton la Podul Prieteniei Giurgiu – Ruse, la principala vamă dintre România și Bulgaria, pe coridorul european de transport se dovedește acum foarte inspirată, pe DN 5 D – Centura Giurgiu cozile de camioane de pe prima bandă fiind practic, pe toți cei 6 kilometri, scrie economedia.ro.

Tehnologie de top

Constructorul a început lucrările în octombrie 2020, iar finanţarea contractului de 106 milioane lei este asigurată din fonduri europene.

Este primul drum cu tehnologie din beton după experimentul eşuat de pe Autostrada Soarelui (segmentul Bucureşti – Fundulea) explica fostul ministru al Transporturilor, Cătălin Drulă.

 „Avem un proiect de care eu sunt foarte mândru că îl facem. La intrarea dinspre Bulgaria, la Giurgiu, ne vom urca pe un drum nou, un drum expres, ca o autostradă de 6 kilometri, care ocolește complet Giurgiu și ne scoate în DN5 la nord de oraș.

Citește și: Fechet: „România are o capacitate mare de a produce energie din surse regenerabile”

Este un drum cu patru benzi, cu separare pe mijloc, realizat din beton. E o premieră după experimentul eșuat din anii ’90 București-Fundulea.

Soluția de atunci a dat greș. A fost un exemplu de așa NU.

Lângă Giurgiu se va lucra mecanizat de către o firmă austriacă ce a mai făcut în România piste de aterizare din beton, deci ar trebui să iasă totul brici”, afirma Cătălin Drulă.