„A fost o şedinţă parlamentară istorică", titra ziarul de stânga "Ethnos": Cu o mare majoritate, Parlamentul de la Atena a cerut premierului Alexis Tsipras să solicite din partea Germaniei despăgubiri de război în valoare 290 de miliarde de euro. Această sumă reiese din raportul prezentat de o comisiei de experţi, care a efectuat calculul la cererea legislativului în anul 2016.
Comisia a ţinut cont în acest calcul de raportul dintre dolarul american şi drahmă, potrivit cursului valutar din anul 1938, a anunţat Triantafyllos Mitafidis, deputat din partea formaţiunii de guvernământ Syriza şi preşedinte al unei comisii parlamentare speciale privind aceste despăgubiri. În discuţie sunt, însă, şi alte calcule posibile, care ţin cont de creşterea inflaţiei de la sfârşitului conflagraţiei mondiale şi până astăzi, a declarat Mitafidis la Atena pentru Deutsche Welle.
Acum se aşteaptă următorii paşi la nivel politic. Ministerele de Externe şi Justiţie de la Atena vor formula în scris solicitările oficiale ale Greciei către guvernul federal de la Berlin, a menţionat Mitafidis. Când exact se va întâmpla acest lucru, nu e limpede. Deputatul elen a precizat, însă, că dacă Germania va respinge cererea, atunci se va lua calea justiţiei.
Independent de aceasta, politicienii greci vor să trezească şi atenţia opiniei publice germane, a adăugat Mitafidis: „Pe 2 mai, preşedintele Parlamentului, Nikos Voutsis şi cu mine vom participa la Marşul Vieţii, între fostele lagăre de exterminare naziste Auschwitz şi Birkenau."
Strategie electorală?
Nu numai Syriza, formaţiunea de stânga aflată la guvernare în Grecia, ci, potrivit sondajelor, şi principala forţă de opoziţie, partidul conservator Nea Demokratia, social-democraţii din KINAL precum şi Uniunea de Centru au susţinut rezoluţia Parlamentului elen. Partidul Comunist al Greciei (KKE), o formaţiune puternică prin tradiţie, deşi, în 2016, a prezentat chiar în faţa Parlamentului European petiţia vizând despăgubirile de război pe care Germania ar trebui să le plătească Atenei, de astă dată nu a mai sprijinit noul demers.
De ce? Foarte simplu, explică europarlamentarul Sotirios Zarianopoulos. „Faptul că guvernul Tsipras, după ce nu a făcut atâta vreme nimic, îşi aminteşte dintr-o dată, cu 40 de zile înaintea alegerilor europene de despăgubiri, este, din perspecitva mea o pură tactică electorală. Şi aşa ceva nu vrem să sprijinim", a declarat politicianul pentru DW.
Zarianopoulos atrage atenţia asupra faptului că în al Doilea Război Mondial comuniştii au plătit un preţ sângeros şi susţin sincer demersul privind despăgubirile de război. Politicianul comunist nu crede totuşi că premierul de stânga Tsipras are intenţii serioase cu această solicitare.
(Nu numai) o consecinţă întârziată a crizei financiare
Politicianul Syriza, Triantafyllos Mitafidis, respinge astfel de critici: Ar trebui să ia sfârşit acuzaţiile la adresa guvernului, ori de câte ori ia o decie, că o face din raţiuni electorale. Premierul Tsipras, a mai spus Mitafidis, a declarat în repetate rânduri că cererea i se adresează Germaniei la momentul potrivit. Dacă aceste solicitări i s-ar fi adresat mai demult Berlinului, a conchis Mitafidis, „s-ar fi creat impresia că Atena cere despăgubiri pentru a scăpa de datoriile faţă de creditori, în baza programului de salvare destinat Greciei".
În timpul crizei financiare, s-au făcut auzite adesea astfel de voci, care cer despăgubiri Germaniei. Mulţi greci au făcut Germania răspunzătoare pentru măsurile de austeritate cărora fuseseră supuşi. Realitatea e că întreaga dezbatere pe tema despăgubirilor de răzoi nu e defel nouă.
Potrivit liderei sociliştilor eleni, Fofi Gennimata, deja în 1965, premierul Greciei de la vremea aceea, Georgios Papandreou, ar fi semnalat Ministerului de Externe de la Bonn o astfel de cerere. Dar fără niciun rezultat.
