Armele folosite împotriva poluării cu plastic

DE Alexandru Pop | Actualizat: 20.09.2019 - 07:57

Un prădător tăcut al zilelor noastre, plasticul face milioane de victime în fiecare an. În mod direct sunt afectate în special viețuitoarele marine, dar și oamenii sunt afectați în număr din ce în ce mai mare.

SHARE

Descoperirea materialelor din plastic a fost un moment important în evoluția economiei modiale. Apăruse un înlocuitor ieftin al sticlei, ceramicii, al materialelor textile, cu aplicații în foarte multe domenii.

Impactul asupra mediului și riscurile asupra sănătății oamenilor au tăiat însă avântul acestei industrii.

Studiile din ultimii ani au arătat că omenirea se află în pragul unei catastrofe de proporții dacă nu vor fi luate măsuri urgente și concertate la nivel global.

În anul 2016, Organizația Națiunilor Unite a dat publicității un document care atestă faptul că peste 800 de specii de animale au fost descoperite ca fiind contaminate cu plastic, cu 70% mai mult decât în raportul precedent, din anul 1977, în care doar 247 de specii fuseseră contaminate cu particule de plastic.

Conform unei estimări recente, până în 2050 oceanele ar putea conține mai multe materiale din plastic decât pești. Asta în condițiile în care 3,5 miliarde de oameni depind de oceane pentru a-și putea câștiga existența.

Evident, și România este afectată de acest flagel, așa că măsurile trebuie găsite și aplicate cât mai rapid.  

În această idee a fost organizată de către compania Veolia România dezbaterea cu tema „Să regândim plasticul“, cu sprijinul Camerei Franceze de Comerț și Industrie în România (CCIFER), Newsweek România fiind partener media.

Andrei Hoștiuc, director general adjunct Apa Nova București, o companie Veolia, a explicat de ce era necesară o astfel de dezbatere: „Pe parcursul anului 2018, ne-am confruntat cu schimbări profunde. Schimbările climatice, demografice, sociale, economice și tehnologice au loc la nivel mondial și impactul lor devine mai vizibil cu fiecare zi care trece.

Până în 2050, 99% din păsările marine vor îngurgita plastic, dacă nu se va lua nicio măsură

Veolia este implicată în dezbaterea în jurul ideilor și acțiunilor pentru a informa mai profund, a analiza, a identifica soluțiile și a contribui la asigurarea unui răspuns colectiv la problemele globale. Discuții pe care le inițiem și le susținem din ce în ce mai mult și în România“.

Evenimentul s-a bucurat de o participare numeroasă, fiind prezenți atât oficiali ai instituțiilor de stat, cât și importanți reprezentanți ai companiilor private, ai organizațiilor de protecție a mediului și ai presei.

Dezbaterea a fost deschisă de președintele CCIFER, Francois Coste, urmat de Andrei Hoștiuc, director general adjunct Apa Nova București, o companie Veolia, și de Frederic Fatoux, adjunct al Șefului Serviciului
Economic din cadrul Ambasadei Franței în România.

Cei trei și-au arătat totala disponibilitate de a susține programele de luptă împotriva consumului excesiv de plastic.

Andrei Hoștiuc a prezentat obiectivele Veolia în acest sens, dar și acțiunile derulate deja atât la nivel global, cât și local: „Misiunea Veolia «Regenerăm Planeta» se bazează pe o viziune a mediului în care trăim și care este împărtășită de angajații noștri: lumea așa cum ar trebui să fie.

În această lume, mai puține resurse sunt irosite și sunt împărțite în mod echitabil; deșeurile au o valoare și se găsesc utilizări pentru apele uzate, iar energia este gestionată eficient și refolosită.

În această lume, companiile și organismele guvernamentale joacă un rol central în anticiparea și susținerea tranzițiilor globale majore.

În această lume, companiile se întreabă, în mod voluntar, care este scopul și utilitatea lor. Această viziune ne conduce și ne angajează.

Scopul nostru nu este doar să fim lider mondial, ci să setăm un standard pentru mediul de afaceri: compania care rezolvă, pregătește terenul și inovează, inspiră și arată calea“.

La nivel de companie, Veolia încurajează membrii echipelor sale să își dezvolte spiritul ecologic și să ia parte la demersurile îndreptate către protejarea mediului.

Andrei Hoștiuc, director general adjunct Apa Nova București

Printre acestea, la nivelul țării noastre, s-a remarcat programul „Sertarul cu pungi“, destinat propriilor angajați, prin intermediul căruia aceștia au fost încurajați să-şi doneze spre reciclare colecţia de pungi de plastic, din tradiționalul sertar cu pungi, în schimbul cărora au primit sacoşe din pânză şi plante.

Urmare a succesului generat de campania internă, Veolia România a trecut la nivelul următor de conștientizare și a susținut lupta împotriva plasticului printr-o dioramă multimedia „Plasticul, noua specie de prădător acvatic“, în cadrul Muzeului Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa“, o instalație interactivă despre impactul plasticului în ecosistemele acvatice.

Această instalație, prezentă și în cadrul evenimentului, are ca scop conștientizarea și informarea oamenilor în legătură cu consumul de plastic și impactul acestuia asupra mediului. Prin aceasta inițiativă, Veolia își propune să tragă un semnal de alarmă astfel încât oamenii să regândească relația cu resursele și să încurajeze acțiunile de protecție a mediului. 

Citește și Cum scăpăm de poluarea cu plastic din România

În acest sens este nevoie de implicarea tuturor, pe întreg lanțul de la producție și până la eliminare. Astfel că un alt punct important a fost discuția despre economia circulară și impactul ei pozitiv asupra economiei și mediului.

Impact economic

Andrei Hoștiuc a punctat faptul că Veolia pune bazele în prezent pentru a crea o industrie de reciclare a materialelor plastice prin dezvoltarea infrastructurii pentru colectarea și prelucrarea materialelor plastice.

Din 2016, Veolia a fost partenerul principal al inițiativei „New Plastics Economy“ al Fundației Ellen
MacArthur, care are drept scop schimbarea modului în care materialele plastice sunt produse, fabricate și utilizate pentru a transfera acest material spre o economie circulară.

Poluarea globală ne afectează acum, dar va afecta și generațiile viitoare prin limitarea accesului la resursele de bază. Concret, dacă nu vom avea surse de apă curată, nu vom putea trăi.

Apoi  este o problemă de responsabilitate socială care implică deopotrivă guverne, diverse organisme, companii și bineînțeles, cetățenii. Iar Veolia, care este lider mondial în domeniul gestionării resurselor, are o obligație din acest punct de vedere.

Directorul adjunct al Apa Nova a arătat că grupul Veolia este, din luna mai a acestui an, membru al Alianței pentru reducerea plasticului, Alliance to End Plastic Waste (AEPW), alături de încă 27 de multinaţionale din industria de petrochimie, de reciclare şi a bunurilor de larg consum.

Este vorba despre o provocare mondială complexă şi gravă, care necesită o acţiune rapidă şi un leadership puternic. Această nouă alianţă reprezintă cea mai mare iniţiativă de până acum care-și propune să pună capăt abandonării deşeurilor plastice în mediul înconjurător.

În ultimii ani, Veolia a susținut trecerea de la o economie liniară de tip „produ, utilizează și aruncă“ la o economie circulară care are în vedere reciclarea deșeurilor și reutilizarea lor ca materii prime pentru noi produse.

„Concret, grupul Veolia utilizează tehnologii de ultimă generație pentru reciclarea acestor deșeuri pe care le redă în ciclul de revalorizare a lanțului pentru produsele de plastic, evitând practic emisia în natură a sute de mii de metri cubi de dioxid de carbon în fiecare an.

Toate aceste unități de procesare și colectare a deșeurilor creează la rândul lor locuri de muncă contribuind la dezvoltarea socio-economică a regiunilor.

Pe lângă acestea, grupul Veolia se implică și în campanii de comunicare și conștientizare precum cea organizată în parteneriat cu CCIFER. Pe lângă continuarea campaniilor de sensibilizare, ne propunem dublarea capacităților de procesare și reciclare până în anul 2025“, a declarat Andrei Hoștiuc.

Experiențele companiilor

Adriana Record, director executiv al Camerei de Comerț și Industrie Franceză în România (CCIFER) a arătat că una dintre misiunile insituției pe care o reprezintă este dialogul public.

„Recent, una dintre prioritățile noastre a fost modificarea cadrului legislativ privind reciclarea, astfel încât companiile să poată transpune acest cadru legislativ în mod transparent și coerent în procesul de bussines. În acest context, reciclarea plasticului este un subiect foarte important, mai ales că obiectivele pe care le avem în România sunt foarte ambițioase.

Muzeul Antipa a găzduit diorama multimedia „Plasticul, noua specie de prădător acvatic“, o instalație interactivă despre impactul plasticului în ecosistemele acvatice

În prezent, în Europa se reciclează în jur de 30 la sută din plasticul folosit, iar parlamentarii europeni speră ca, până în 2030, reciclarea să ajungă la sută la sută.

Companiile au un rol important în acest proces atât prin schimbul de bune practici precum cel de la această dezbatere, prin dialogul cu autoritățile, căutând cele mai bune soluții, cât și prin motivarea și responsabilizarea angajaților care să fie ei înșiși un motor în reducerea consumului excesiv.

De trei ani, CCIFER organizează o conferință dedicată orașului durabil, orașului viitorului, unde punem la aceeași masă autorități publice, companii, societatea civilă, în încercarea de a găsi cele mai bune soluții pentru transformarea orașelor.

Reciclarea plasticului a fost unul dintre subiecte în fiecare an“, a declarat Adriana Record. Directorul executiv al CCIFER crede că dezvoltarea capacităților de reciclare în România va avea un impact pozitiv asupra economiei în următorii ani.

Studii de caz

La dezbaterea „Să regândim plasticul“ au participat și reprezentanți ai autorităților. Astfel, au luat cuvântul și au răspuns întrebărilor  Radu Roca, vicepreședinte al Agenției Naționale pentru Protecția Mediului, Diana Achimescu, consilier al Departamentului de Dezvoltare Durabilă și Mihaela Ștefănescu, cercetător în cadrul studiului realizat de Institutul European din România pe tema tranziției către economia circulară.

Cu această ocazie, reprezentanții companiilor au venit cu propriile expriențe și studii de caz. Cătălin Cîndea, head of public affairs Total, a vorbit despre implicarea copiilor în acțiunile companiei Total, dar și despre problemele întâmpinate la reciclarea plasticelor contaminate.

Legislația și educația au fost principalele direcții de discuție ale dezbaterii

Felician Cardoș, environmental manager Carrefour, a prezentat campaniile derulate în magazinele Carrefour și succesul acestora:  „Plata cu PET-ul“,în cadrul căreia clienții Carrefour Băneasa au putut achiziționa fructe și legume cu PET-uri timp de 3 săptămâni și „Vino cu caserola ta de acasă!“, prin care clienții Carrefour pot achiziționa produse din zona de Gastronomie în propriile caserole.

Simona Fîrtat, corporate communication & public affairs manager L’Oreal România a arătat că este foarte importantă câștigarea încrederii oamenilor că deșeurile colectate chiar sunt reciclate, pornind de la campaniile interne ale companiei L’Oreal România.

Legislația și educația au fost principalele direcții de discuție ale dezbaterii, cele două elemente fiind considerate a fi cele mai importante în lupta cu consumul excesiv de plastic.

Atât reprezentanții instituțiilor de stat, cât și cei ai companiilor au vorbit despre necesitatea parteneriatelor public-privat pentru proiecte de amploare.

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
© 2020 NEWS INTERNATIONAL S.A.
Aici puteti modifica setarile de Cookie -