Prezența la vot la ora 17:00, ora Parisului a fost de 63%, a declarat Ministerul de Interne. În 2017, prezența la vot la ora 17:00 la primul tur al alegerilor prezidențiale din Franța continentală a fost de 69,42%. În 2012, această rată era de 70,59%, a informat Ministerul de Interne.
Acesta a fost sub nivelul de 65% atins în ultimul tur de scrutin din 2017, când Macron l-a învins în majoritate covârșitoare pe Le Pen, și mult sub scorul de 72% în momentul în care socialistul Francois Hollande a câștigat președinția în 2012, potrivit Associated Press În 2017, Emmanuel Macron a câștigat alegerile prezidențiale cu 66,10% din voturi în turul doi. Marine Le Pen a obținut atunci 33,90% din voturi.
Deși sondajele sugerează o victorie a președintelui centrist Emmanuel Macron în fața concurentei sale de extremă dreapta Marine Le Pen, în cazul unei rate ridicate a absenteismului, ”o surpriză nu poate fi exclusă și o victorie Le Pen rămâne o posibilitate care trebuie luată în calcul”, consideră economiștii ING Group.
În acest moment decizia alegătorilor de stânga este esențială, spun economiștii de la ING. ”În timp ce interzicerea baticului de către Le Pen și poziția ei față de energia regenerabilă (ea vrea să demonteze turbinele eoliene din Franța) ar putea influența votul de stânga către Macron, majoritatea alegătorilor lui Jean-Luc Mélenchon (care a ajuns pe locul al treilea în primul tur cu 22% de vot) ar putea prefera totuși să se abțină”.
Președintele francez Emmanuel Macron se confruntă cu candidatul de extremă dreapta Marine Le Pen într-un tur decisiv, câștigătorul devenind următorul președinte al Franței. Dacă Macron va câștiga, va deveni primul președinte în exercițiu reales în ultimii 20 de ani. Pe de altă parte, o victorie Le Pen ar face ca Palatul Elysée să fie sediul primei femei președinte a Franței.
”Cert este că o victorie pentru oricare dintre ei ar duce Franța pe o cu totul altă traiectorie politică, economică, europeană și geopolitică. Din punct de vedere economic, programele celor doi candidați, influențate de doctrina „oricât ar costa” implementată în perioada crizei Covid, sunt expansioniste și, pentru niciunul dintre candidați, momentul închiderii porților bugetare nu pare să fi venit. Între cele două programe, cel al lui Le Pen este cel mai expansionist, propunând o multitudine de bonusuri, reduceri de TVA și reduceri de taxe, precum și o scădere a vârstei de pensionare. Finanțarea programului ei este considerată ca fiind foarte nerealistă de institutele independente, făcând loc unui deficit bugetar în creștere. Pe de altă parte, Macron mizează pe anumite reforme, inclusiv reforma pensiilor, și pe creșterea economică pentru a-și finanța programul. În contextul războiului din Ucraina, presupunerile sale sunt probabil prea optimiste, dar își păstrează obiectivul de a reduce deficitul la 3% la finalul mandatului. Desigur, implementarea programului președintelui ales va depinde de majoritatea parlamentară după alegerile din iunie. Din cauza sistemului electoral francez, este extrem de puțin probabil ca Marine Le Pen să câștige o majoritate parlamentară. Pentru Emmanuel Macron, este mai probabil, dar nu este garantat. Când un președinte nu are majoritatea în parlament (așa-numita coabitare) puterea lui este foarte mult redusă”, mai arată economiștii ING.
