Agricultura și resursele umane, ținte preferate în fraudarea fondurilor europene

DE Adelina Sahlean | Actualizat: 30.04.2019 - 10:54
Foto: Inquam Photos/ Octav Ganea

Aproape fiecare program de finanțare prin care Comisia Europeană ne trimite bani din 2007 încoace a fost fraudat masiv. O spun comunicatele și buletinele de presă publicate pe site-ul DNA, prin care procurorii au anunțat de-a lungul timpului sute de trimiteri în judecată.

SHARE

Raportul Oficiului European Anti-Fraudă (OLAF) pe 2017 arată că statele membre au furat 3 miliarde de euro din bugetul comunității. Raportul spune că România conduce clasamentul investigațiilor OLAF, având cele mai multe spețe de fraudare identificate. După noi vin ungurii și polonezii. La prezentarea raportului pe anul 2017, OLAF a dat ca exemplu cazul Tel Drum, unde reprezentanții europeni au calculat un prejudiciu de 21 de milioane de euro – bani pe care acum îi vor înapoi, potrivit PressHub.

O analiză a dosarelor trimise în judecată de procurori în zona fondurilor UE arată că cele mai multe fraude sunt înregistrate în domeniul agricol și al formărilor profesionale ori al discriminării / egalității de șanse.

APIA și SAPARD sunt două programe care au făcut furori în rândul agricultorilor și fermierilor, mai ales al celor din comunitățile relativ mici. Mulți dintre primarii, viceprimarii, consilierii, fermierii sau agricultorii din satele românești au încercat să obțină ilegal subvenții sau alte finanțări în agricultură ori au vrut să primească de la Uniunea Europeană mai mulți bani decât ar fi meritat.

Cele mai frecvente ilegalități consemnate în rechizitoriile procurorilor sunt falsificarea semnăturilor, inventarea unor documente care nu există în realitate, decontarea multiplă a subvențiilor, lipsa derulării activităților pentru care beneficiarii au primit finanțări (în special seminarii, cursuri de formare profesională, conferință, alte evenimente) sau cheltuirea banilor europeni în alt scop decât cel pentru care au fost virați în contul beneficiarilor.

În perioada ianuarie 2007 – martie 2019, procurorii DNA au trimis în judecată aproape 700 de cauze care au avut ca obiect fraudarea fondurilor europene. Aproape 40% dintre acestea au fost instrumentate și trimise în instanță doar în perioada 2015-2017.

Un salt important a fost făcut în anul 2016, atunci când procurorii au trimis în judecată cu 50% mai multe spețe de fraudare a banilor UE decât în 2015, iar apogeul a fost atins în anul 2017, când în fața judecătorilor au ajuns peste 100 astfel de cazuri.

În anul 2018 s-a înregistrat un regres semnificativ: numărul trimiterilor în judecată a scăzut cu 50% față de 2017, dar trebuie ținut cont de deciziile CCR și modificările masive din codurile penale, care au îngreunat semnificativ munca procurorilor. Însă, la începutul anului 2019, se observă o creștere a numărului de spețe cu fonduri europene, având în vedere că doar în primul trimestru au ajuns deja în instanță în jur de 20 de astfel de dosare.

În privința regiunilor din care au fost trimise în judecată cele mai multe dosare se remarcă o situație bizară. Regiunile Centru și Nord-Vest, acolo unde au ajuns cei mai mulți bani europeni, cuprind serviciile teritoriale ale DNA care au instrumentat cele mai puține spețe de fraudare a fondurilor UE.

În cealaltă parte a țării, în regiunile Sud-Est și Nord-Est, care au obținut cele mai puține fonduri europene, cuprind serviciile teritoriale ale DNA care au înregistrat cele mai multe trimiteri în judecată care au avut ca obiect fraudarea banilor UE.

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
© 2019 NEWS INTERNATIONAL S.A.