Aerul condiționat, un lux pentru milioane de europeni. Facturile uriașe la curent, motivul principal
Valurile de căldură devin tot mai severe în Europa, însă milioane de oameni nu își permit să instaleze sau să folosească aerul condiționat din cauza costurilor ridicate cu energia electrică. Schimbările climatice obligă continentul să își regândească strategiile de răcire.
Europa se confruntă cu veri tot mai fierbinți, însă pentru milioane de locuitori aerul condiționat rămâne un lux greu de atins. În timp ce în Statele Unite aproape 90% dintre locuințe sunt dotate cu sisteme de climatizare, în Europa doar aproximativ una din cinci case beneficiază de o astfel de soluție.
Aerul condiționat, un lux pentru milioane de europeni. Facturile uriașe la curent, motivul principal
În marile orașe europene, oamenii încearcă să facă față temperaturilor extreme folosind ventilatoare, folii reflectorizante montate pe geamuri, jaluzele și dușuri reci. Pentru mulți, acestea sunt singurele variante accesibile în fața caniculei, potrivit unei analize publicate de CNN.
Citește și: Cum să-ți răcești podul în perioada caniculei fără aer condiționat? Forma acoperișului afectează temperatura
De ce aerul condiționat este încă rar în Europa
Specialiștii explică faptul că Europa nu a avut, până în ultimii ani, nevoie de sisteme de răcire la scară largă.
„Pur și simplu nu avem această tradiție, deoarece, până recent, nu a fost o necesitate majoră”, a declarat Brian Motherway, expert în cadrul Agenției Internaționale a Energiei (AIE).
Citește și: Truc de dimineață pentru a răcori apartamentul fără aer condiționat. Fă asta imediat ce te trezești
Unul dintre cele mai importante obstacole îl reprezintă costurile. Energia electrică este considerabil mai scumpă în multe state europene decât în Statele Unite, iar veniturile medii sunt, în numeroase cazuri, mai mici. În aceste condiții, atât achiziția, cât și utilizarea unui aparat de aer condiționat presupun cheltuieli pe care multe familii nu și le permit.
La această problemă se adaugă specificul fondului locativ european. Multe clădiri istorice sau vechi au fost construite într-o perioadă în care verile extreme erau rare.
În sudul Europei, zidurile groase și ferestrele mici ajută la menținerea răcorii, însă în numeroase alte regiuni locuințele au fost proiectate pentru a păstra căldura în sezonul rece, nu pentru a elimina temperaturile ridicate din timpul verii.
În plus, în numeroase centre istorice și zone protejate, autoritățile limitează instalarea unităților exterioare de aer condiționat din motive ce țin de protejarea aspectului arhitectural al clădirilor.
Schimbările climatice schimbă și mentalitatea europenilor
Pe măsură ce valurile de căldură devin mai frecvente și mai intense, presiunea pentru extinderea sistemelor de climatizare crește.
Totuși, această soluție vine și cu provocări importante. Aparatele de aer condiționat consumă cantități mari de energie electrică și evacuează căldura în exterior, contribuind la creșterea temperaturii în zonele urbane.
Un studiu realizat la Paris a arătat că utilizarea pe scară largă a aparatelor de aer condiționat poate ridica temperatura exterioară cu până la 2-4 grade Celsius. Din acest motiv, unele state au introdus deja măsuri pentru limitarea consumului. În Spania, de exemplu, temperatura aerului condiționat în spațiile publice nu poate fi setată sub 27 de grade Celsius.
În același timp, Uniunea Europeană și-a asumat obiectivul de a deveni neutră din punct de vedere climatic până în 2050, iar creșterea accelerată a consumului de energie pentru răcirea locuințelor reprezintă o provocare suplimentară.
Potrivit estimărilor Agenției Internaționale a Energiei, numărul aparatelor de aer condiționat instalate în Uniunea Europeană se va dubla până în anul 2050, ajungând la aproximativ 275 de milioane de unități.
Pe fondul schimbărilor climatice, Europa se încălzește într-un ritm de aproximativ două ori mai rapid decât media globală, iar specialiștii avertizează că adaptarea locuințelor și a infrastructurii urbane va deveni una dintre cele mai importante provocări ale următoarelor decenii.
