Anunţul a fost făcut în cadrul evenimentului de deschidere a primei ediţii a Festivalului "Craiova Science. 140 de ani de la naşterea lui George Constantinescu" organizat cu ocazia celebrării a 140 de ani de la naşterea celebrului inventator de Asociaţia Science&Technology, Muzeul Olteniei, Casa de Cultură Traian Demetrescu, Universitatea din Craiova şi revista Ştiinţă&Tehnică, cu sprijinul Primăriei Craiova şi a Consiliului Judeţean Dolj
"Ne bucurăm că am putut organiza la Craiova această manifestare care readuce în prim plan o personalitate imensă la nivel mondial. Este nevoie ca marii oameni de ştiinţă pe care Doljul şi Craiova i-au dat să fie puşi acolo unde le este locul.
George Constantinescu s-a născut la Craiova, a făcut şcoala aici şi este unul dintre savanţii consacraţi căruia, pe întreg parcursul vieţii, i-au fost brevetate aproape 400 de invenţii. Sunt teorii care la nivelul anilor în care a trăit erau mult peste ceea ce se cunoştea. Mă refer la teoria sonicităţii, ale cărei baze a pus-o, sau la invenţii pe care acum le vedem şi ni se par normale, cum ar fi dezvoltarea primei cutii automate de viteze pentru maşini. Contribuţii imense a avut şi în domeniul construcţiilor, participând cu invenţiile sale la construirea prin metoda betonului armat a unora dintre cele mai importante edificii din România.
Rolul crucial al craioveanului George (Gogu) Constantinescu a fost recunoscut pe plan internaţional, fiind inclus de publicaţiile de prestigiu din străinătate pe lista unor ilustre personalităţi ale vremii precum Albert Einstein, Marie Curie sau Thomas Edison", a declarat preşedintele Consiliului Judeţean Dolj, Cosmin Vasile.
Acesta a mai afirmat că acordarea numelui lui Gogu Constantinescu Aeroportului din Craiova este un omagiu adus unuia dintre cei mai mari oameni de ştiinţă pe care i-a dat judeţul Dolj şi România.
"Nouă ne rămâne onoarea şi, în acelaşi timp, obligaţia să îi respectăm memoria şi să promovăm aportul semnificativ pe care inventatori precum George Constantinescu l-au avut în domeniul ştiinţei şi al cercetării. Mai trebuie evidenţiat faptul că, prin ceea ce a realizat, Gogu Constantinescu a reuşit să scurteze desfăşurarea Primului Război Mondial cu un an.
Faptul că luna aceasta s-au împlinit 140 de ani de la naşterea marelui savant român, faptul că Aeroportul Internaţional Craiova a atins, tot în acest an, borna celor 83 de ani de la înfiinţare, precum şi faptul că luna trecută am depus cel mai important proiect pentru dezvoltarea AIC, în valoare de peste 97 de milioane de euro, ne-a determinat ca, în şedinţa următoare, să mergem în plenul CJ cu propunerea ca aeroportul să poarte numele 'George Constantinescu'. Este un omagiu adus unuia dintre cei mai mari oameni de ştiinţă pe care Doljul şi România i-au dat", a mai spus preşedintele Consiliului Judeţean, Cosmin Vasile.
Directorul Centrului de Inovare şi Transfer Tehnologic din cadrul Universităţii din Craiova, prof. univ. dr. Gheorghe Manolea a afirmat că Gogu Constantinescu este un fiu al Craiovei şi exponent al României.
"Putem să-l numim fiu al Craiovei, pentru că oraşul nostru păstrează simboluri care amintesc de Gogu Constantinescu. Oamenii care sunt legaţi de Craiova îl evocă sistematic, poate odată la 2-3 luni: casa de pe strada Brestei în care s-a născut are o placă care arată că acolo a trăit un număr de ani. Chiar şi elementele din interior amintesc de Gogu Constantinescu. De asemenea, un medalion al lui Gogu Constantinescu se găseşte la Colegiul Naţional 'Carol I din Craiova'.
În Craiova a existat şi un bust al mai multor personalităţi, inclusiv al lui Gogu Constantinescu, dar din motive care ţin de oameni acum nu mai sunt amplasate nicăieri. Oraşul inteligent trebuie să fie pentru oameni inteligenţi, iar inteligent este şi omul care ştie să respecte semenul, să respecte mediul din jurul lui. Acest bust alături de alte busturi vor fi reamplasate curând în centrul oraşului. Un alt motiv este că în Craiova este o stradă care îi poartă numele, şi este alături de străzile Traian Lalescu, Gheorghe Ţiţeica, Petrache Poenaru", a spus Gheorghe Manolea.
Cine a fost inginerul şi inventatorul Gogu (George) Constantinescu
Inginerul şi inventatorul Gogu (George) Constantinescu, membru al Academiei Române, s-a născut la 4 octombrie 1881, la Craiova. A absolvit Şcoala Naţională de Poduri şi Şosele din Bucureşti, ca şef de promoţie (1904). Asistent la Şcoala Naţională de Poduri şi Şosele (1906-1908).
În 1910 a plecat în Marea Britanie, unde a început să experimenteze o serie de invenţii. În 1913 s-a aflat în SUA. În perioada 1914-1918 a fost consilier al Amiralităţii Britanice şi a obţinut cetăţenia britanică. Revenit în ţară în anul 1919, a conferenţiat la Academia Română despre sonicitate şi a fondat societatea 'Sonica'. Considerat unul dintre marii inventatori ai lumii, are o operă ştiinţifică impresionantă, concretizată în peste 120 de brevete de invenţii (publicate în patru volume de 'Patent Office' din Marea Britanie) şi în numeroase lucrări şi studii apărute în prestigioase reviste ştiinţifice. Majoritatea brevetelor sale de invenţii sunt aplicaţii industriale ale noii ştiinţe pe care a descoperit-o şi a fundamentat-o: sonicitatea ('Theory of Sonics, a Treatise on Transmission of Power by Vibrations', 1918; 'Sonicitatea', 1919; 'Ştiinţa sonică', 1921; 'Les ondes soniques. Leurs diverses applications mécaniques', 1927; 'Sonics', 1959).
A elaborat o teorie a betonului armat şi a executat construcţii remarcabile din acest material. Tot lui i se datorează un convertor de cuplu, pe baza căruia au fost realizate automobile şi locomotive sonice, invenţie pusă în practică la Expoziţia de la Wembley (1924), apoi la Salonul automobilului de la Paris (1926); între 1932 şi 1934 a aplicat convertorul de cuplu la locomotivele şi motoarele Malaxa. A mai realizat: o maşină de integrat ecuaţii diferenţiale, o serie de pompe de injecţie şi injectoare pentru motoarele Diesel.
S-a ocupat de transformarea energiei electrice în energie sonică şi invers, a energiei mecanice în energie calorică etc. Ca recunoaştere adusă ştiinţei sonicităţii, o grupă a Clasificării internaţionale a brevetelor poartă numărul său (F 16H33/12 - Transmisia Constantinescu). Membru de onoare al Societăţii Inginerilor Civili din Londra.
A fost membru corespondent (10 iun. 1920) şi membru titular (3 febr. 1965) al Academiei Române. S-a stins din viaţă la 11/12 decembrie 1965, la Coniston (Marea Britanie).
