Potrivit Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI), data limită pentru depunerea declaraţiilor anuale de avere şi de interese este 15 iunie. S-au conformat acestei prevederi președintele, premierul, miniștri, primari, majoritatea parlamentarilor.
Mai puțin conducătorii Jandarmeriei și ai Poliției, care au refuzat să își publice salariile încasate pe anul 2019.
Newsweek România a scris că această practică s-a petrecut și în 2019. Detalii AICI.
Poliția Română: șeful nu publică nimic, adjunctul numai ce vrea
Liviu Vasilescu este Inspector General al Poliţiei Române. El nu și-a publicat declarația de avere pe 2020, deși termenul a expirat de aproape o lună și jumătate.
Carmen Camelia Țuicu este Adjunct al inspectorului general al Poliţiei Române. Acolo unde ar fi trebuit să își declare veniturile, cifrele au fost șterse cu un marker alb. Camelia Țuicu a realizat venituri și ca cenzor la IPA România (Asociația Internațională a Polițiștilor) pe care le-a ascuns, de asemenea.
La poliția de frontieră, anonimizăm în familie
Echipa managerială a Poliției de Frontieră începe cu Liviu Bute care, potrivit site-ului oficial, are ca funcție: Adjunct al inspectorului general, iar Grad: Chestor principal de poliţie.
Liviu Bute a fost mai inventiv. El nu și-a șters veniturile, el a trecut doar ###.
Nici soția Bute Luciana nu a dorit să își publice veniturile deși lucrează tot Poliția de Frontieră din București.
Celălalt adjunct este Mihail Ivănescu. Nici el, nici soția sa care lucrează tot în Ministerul de Interne, nu și-au publicat salariile câștigate din bani publici.
Jandarmeria, discretă cu banii de la buget
Jandarmeria Română este condusă de colonelul Bogdan Enescu care nu și-a publicat declarația de avere, deși termenul limită era de 15 iunie.
Colonelul Remus Cîmpan este Împuternicit Prim-adjunct al inspectorului general şi Şef al Statului Major al Jandarmeriei Române. Acesta a decis să anonimizeze atât solda proprie, cît și pe cea a soției.
Colonel Gheorghe-Marian Brâncoveanu este Adjunct al inspectorului general. Și el și-a șters sumele de bani încasate ca salarii.
Am întrebat purtătorul de cuvânt al Ministerului de Interne, Comisarul şef de poliţie Monica Dajbog care sunt motivele pentru care șefii poliției și jandarmeriei, fie nu și-au depus declarațiile de avere, fie și-au anonimizat veniturile. Nu am primit niciun răspuns.
Declarațiile de avere: termen 15 iunie
Agenţia Națională de Integritate reaminteşte că declaraţiile de avere se fac în scris, pe propria răspundere şi cuprind drepturile şi obligaţiile declarantului, ale soţului/soţiei, precum şi ale copiilor aflaţi în întreţinere şi vor cuprinde toate datele şi informaţiile solicitate de formular. În cazul veniturilor, se vor declara veniturile obţinute în anul fiscal anterior încheiat la 31 decembrie, iar în cazul celorlalte capitole din declaraţie, se va menţiona situaţia la data declarării.
Pentru facilitarea procesului de completare a declaraţiilor, se recomandă utilizarea formularelor electronice ale declaraţiilor de avere şi de interese, disponibile pe site-ul instituţiei.
Care sunt situațiile excepționale în care se află șefii poliției și jandarmeriei
ANI spune că anonimizarea este permisă doar în anumite cazui și doar pentru specificarea unor adrese.
„În conformitate cu prevederile legale în vigoare, în declaraţiile de avere şi de interese se vor anonimiza adresa imobilelor declarate cu excepţia localităţii unde sunt situate, adresa instituţiei care administrează activele financiare, codul numeric personal şi semnătura”, potrivit unui comunicat al Agenției din luna iunie.
ANI mai spune că în cazurile în care există norme speciale sau clauze referitoare la asigurarea confidenţialităţii veniturilor declarantului sau ale membrilor familiei sale, se anexează la declaraţia de avere un document justificativ, situaţie în care ANI poate dispune anonimizarea veniturilor.
Șefii poliției și jandarmeriei, pasibili de amendă
Nerespectarea termenului pentru depunerea declaraţiilor, nedeclararea cuantumului veniturilor realizate sau declararea acestora cu trimitere la alte înscrisuri constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 50 la 2.000 de lei, putând fi declanşată din oficiu procedura de evaluare
