În 1 august, pe Facebook a apărut o filmare cu un pui de barză, suspendat de un fir de înaltă tensiune, care se zbătea în zadar. Internauții au urmărit cu sufletul la gură cum puiul a fost salvat de o autospecială a celor de la Electrica. De cele mai multe ori, berzele care rămân încurcate în fire mor electrocutate.
De îngrjirea „bărzuței” se ocupă doctorul Miruna Gritu, de la asociația „Prietenii Berzelor”, care, de 10 ani, adună în casa ei păsări rănite, care au nevoie de ocrotire.
„Bărzuța este bine, o să aibă nevoie de câteva săptămâni bune în care să își revină piciorul, dar cel mai mare rău este că nu pleacă anul ăsta și rămâne cu noi, dar sper să-i placă. Ea nu va avea timp să-și facă exercițiile de zbor și să se pregătească de plecare acum”, spune dr. Gritu, care îngrijește, în prezent, 50 de berze.
Miruna Gritu, alături de unul dintre „pacienții” ei. FOTO: Facebook
După jumătatea lunii august, când începe migrația păsărilor spre țările calde, din estimările Mirunei Gritu, peste 20 își vor lua zborul.
„Sunt puiuții de anul acesta, pe care i-am crescut noi, în urma a tot felul de accidente, electrocutări. Unora le-a căzut cuibul sau au ajuns la noi când erau foarte mici, cu fracturi, cu tot felul de probleme. Noi le-am făcut niște suporturi speciale pentru cuiburile lor. Am încercat să nu despărțim frații și acum, când vin seara, fiecare vine în cuibul lui și dacă, cumva, unul aterizează în celălalt cuib, îl lovesc cu ciocul. Ei știu foarte clar cine cu cine e, așa își păstrează cuibul”, explică specialista, pentru Newsweek România.
„Berzele nu se lasă, de-asta îmi sunt așa dragi!”
În cei 10 ani de când salvează berze, Miruna Gritu și-a alcătuit o rețea de oameni care o ajută să recupereze berzele rănite și să i le trimită acasă cu autocarul, cu trenul sau cu mașina. Prima barză a salvat-o când studia păsările din localitatea Cristian, pe vremea când era studentă. Astăzi, se pregătea să preia o barză din județul Cluj, două de la Craiova și un vânturel.
„Indiferent din ce cotlon sună telefonul și întreb de o localitate mai mare de lângă, noi avem pe cineva care să o ia, să o pună la autobuz, că noi nu avem posibilitatea să plecăm. Resursele noastre financiare sunt aproape de zero, nu poți pleca din țară după berze, dar le aducem cu autobuz, microbuz, tren, cum putem. Le pun oamenii în cutii, noi le explicăm cum să le ambaleze, ca să le fie bine berzelor și le așteptăm. De acolo, începe nebunia: operații, recuperare, fizioterapie, hidroterapie”, explică Miruna Gritu. De păsări se ocupă mai mult ea și colaborează cu veterinari care le operează. Ea le preia, ea le îngrijește, le amenajează cuiburile și le ține sub supraveghere, gata să le ajute oricând.
FOTO: Facebook Asociația Prietenii Berzelor
Iarna trecută, o barză din Mocu, județul Sibiu, i-a dat mult de furcă, pentru că nici n-a vrut să migreze, nici n-a acceptat hrană.
„Am încercat cu cei de la Electrica de vreo trei sau patru ori să o prindem, ne-am dus și dimineața, și după-amiaza și seara, cînd se lăsa întunericul, ne-a făcut-o de fiecare dată. Am apelat la o firmă privată, ca să îi pun pești în cuib, ne-a făcut surpriza să nu accepte nici ajutorul cu hrana. Nu a mai acceptat cuibul și a trebuit să aduc alt cuib. Pur și simplu, nu-mi venea să cred că și-a abandonat cuibul și că stătea mai în față. După ce i-am luat peștii, s-a mutat înapoi în cuibul ei. Așa sunt ele, încăpățânate, hotărâte să lupte, au o poftă de viață - dacă se poate spune așa - păsările astea nu se lasă, de-asta îmi sunt așa dragi”, adaugă specialista.
Doctorat în clămpănitul berzelor
Berzele crescute de Miruna Gritu nu sunt îmblânzite, zboară dacă te apropii de ele. Ele au fost crescute în condiții similare sălbăticiei, pentru că „pentru asta muncim, să le reintegrăm în natură, nu să ne împrietenim cu ele. Rămânem prieteni, așa, din umbră”.
„Sunt nemaipomenite bărzuțele mele”, continuă Miruna Gritu, care și-a obținut și doctoratul cu o lucrare despre clămpănit, care este, de fapt, o formă de comunicare a berzelor, nu un șir de sunete mecanice, așa cum se credea până acum. „Intervalul dintre loviturile mandibulei diferă atunci când vorbesc cu perechea față de atunci când văd un intrus și, de asemenea, există diferențe între clămpănitul unui mascul și al unei femele, explică specialista.
500 de berze salvate în 10 ani
În curtea Mirunei Gritu, pe lângă cele 50 de berze, cresc și vânturei, dar și patru cai și doi măgăruși. „Vă trece absolut orice dacă-l vedeți pe Caramel”, îmi spune, despre măgărușul cel mai mic.
„Dacă ar fi să fim logici și raționali, ar trebui să ne închidem porțile”, adaugă Miruna Gritu. Oamenii nu donează pentru berze prea mult, pentru că, spune specialista de la „Prietenii berzelor”, se gândesc că sunt păsări sălbatice și nu au nevoie de ajutorul oamenilor. Așa că, cel mai des, fondurile vin din propriul buzunar.
Totuși, spune ea, „cu încăpățânare am dus lupta asta și ne ducem acum spre 500 de berze salvate, așa, în anii ăștia, șontâc-șontâc, cum am putut”.
Fotografii realizate de asociația „Prietenii Berzelor” din Cristian, județul Sibiu
