Creștinii ortodocși încep de azi Postul Mare însă mai este o sărbătoare mare. Pe 18 martie este sărbătorit de Biserică Sfântul Ierarh Chiril, arhiepiscop al Ierusalimului (351-386).
Se spune că cine postește azi va avea noroc și i se îndeplinesc toate dorințele.
Cine e Sfântul Ierarh Chiril, arhiepiscop al Ierusalimului sărbătorit pe 18 martie
S-a născut în Ierusalim, din părinţi drept-credincioşi şi a crescut în dreapta credinţă. Sfântul Chiril a intrat de tânăr în cinul monahal, în vremea împăratului Constantin cel Mare (306-337).
După Maxim, arhiepiscopul Ierusalimului (333-350), care a trecut la Domnul, a urmat în scaunul episcopal Sfântul Chiril. În această calitate s-a arătat un puternic apărător al dreptei credinţe în faţa marilor tulburări provocate de ereziile preotului Arie, ale lui Macedonie şi ale lui Manent.
Citește și: Focuri cu anvelope, pentru marcarea intrării în Postul Paștelui. Poluarea în București, maximă
Pentru aceasta era urât de arhiereii eretici, între care se afla şi Acachie, arhiepiscopul Cezareei Palestinei, care a fost declarat eretic arian de un sinod care s-a ţinut la Sardica.
"Cel mai sus pomenit Acachie, având în ajutor pe împăratul, s-a sculat pentru două pricini împotriva Sfântului Chiril. Întâi, pentru că eresul era mustrat de sfântul, iar al doilea, fiindcă nu voia Chiril să se supună lui. Căci, într-acele vremi, Ierusalimul fiind pustiit şi micşorat de necredincioşii împăraţi şi scaunul arhiepiscopiei Ierusalimului era foarte înjosit sub stăpânirea mitropolitului Cezareei Palestinei".
Foto: Ziarul Lumina
Patriarhul Chiril a fost exilat la dorinţa acestui Acachie, care "câştigând putere de la cei de acelaşi eres, a scos ereticul pe cel dreptcredincios, cel fără de canoane, pe Sfântul Chiril, arhiereul cel cu canoane, de pe scaunul lui şi cu sila l-a izgonit din hotarele Ierusalimului".
Citește și: Luni, începe Postul Paștelui, cel mai aspru din an: Ce e interzis să faci în cele 40 de zile
Decizia a fost luată de împăratul Constanţiu (337-361), apropiat al arhiepiscopului Acachie, sub un oarecare pretext.
În vremea în care Sfântul Chiril a fost arhiepiscop s-a arătat în Ierusalim un semn minunat pe cer. Într-o dimineaţă, semnul Crucii a strălucit cu putere deasupra Golgotei mult mai mult decât soarele şi s-a tot întins, ajungând până la muntele Eleonului.
După ce a venit la conducerea imperiului împăratul Iulian Apostatul, în 361, Sfântul Chiril a revenit pe scaunul din Ierusalim. A fost însă din nou exilat de împăratul Valens (care avea simpatii ariene).
Sfântul Chiril a participat la cel de-al doilea Sinod ecumenic de la Constantinopol (381), unde a condamnat împreună cu ceilalţi sinodali erezia lui Macedonie. La acest sinod s-a definitivat Simbolul de credinţă (Crezul).
A fost izgonit din scaunul episcopal pentru dreapta credinţă de trei ori. S-a întors la Ierusalim în vremea împăratului Teodosie cel Mare (379-395) şi a rămas până la sfârşitul vieţii, bine păstorind Biserica lui Hristos.
Începe Postul Paștelui
Începând din 18 martie, timp de 40 de zile, creștinii ortodocși țin Postul Paștelui.
Postul Paștelui sau Postul Mare este cel mai lung și cel mai aspru din cele patru posturi ale Bisericii Ortodoxe.
Potrivit agenției de știri basilica.ro a Patriarhiei Române, se posteşte conform tradiţiei actuale a Bisericii, astfel:
• în primele două zile – luni şi marţi din prima săptămână – se recomandă, pentru cei ce pot să ţină, post complet sau pentru cei mai slabi ajunare până spre seară, când se poate mânca puţină pâine şi bea apă;
• în primele trei zile – luni, marţi şi miercuri – şi ultimele două zile – vineri şi sâmbătă din Săptămâna Patimilor, la fel;
• miercuri în Săptămâna Patimilor se ajunează până seara, după oficierea Liturghiei Darurilor înainte sfinţite, când se mănâncă pâine şi legume fierte fără untdelemn;
• în tot restul postului, în primele cinci zile din săptămână se mănâncă uscat o singură dată pe zi, seara, iar sâmbăta şi duminica de două ori pe zi, legume fierte cu untdelemn şi puţin vin;
• La praznicul Bunei Vestiri şi în Duminica Floriilor se dezleagă la peşte.
Având în vedere că 18 martie este în ziua de luni, românii mai respectă o serie de tradiții.
Citește și: Ce să faci în ziua de luni să îți meargă bine toată săptămâna. Ți se îndeplinește orice dorință
În popor se credea că norocul sau ghinionul pe care îl ai în ziua de luni te va urmări toată săptămâna, de aceea e bine să știi cum să atragi soarta cea bună și cum să te ferești de nenoroc
Se zice că așa cum îţi merge lunea, îţi merge toată săptămâna, şi mai ales lunea cea dintâi la începutul lunii.
Lunea nu se dau bani, numai se iau. Luni să nu dai nimic din casă, că dai toată săptămâna şi nu se ţine lucrul în casă.
