Personajul de astăzi a fost un actor și cântăreț celebru, dar încă mult mai mult de-atât. A fost o sursă de inspirație și un model pentru milioane de tineri români, atât înainte, cât și după 1990.
A vrut să trăiască liber, fără frici, și a lăsat în urmă o moștenire care nu poate fi cuantifiactă decât de memoria și sufletul fiecărui om care l-a văzut, ascultat, simțit. Pe 5 august se împlinesc, nedrept, 17 ani de când a plecat dintre noi.
Recunoașteți personajul? De la probleme de dicție, la actor și cântăreț celebru. I s-a spus „Moțu”
„Nu contează cât de lung am părul/Important e cât și cum gândesc” sunt două versuri recunoscute de aproape toți românii, din piesa „Vinovații fără vină”, cântată de trupa Pasărea Colibri, al cărei suflet era regretatul Florian Pittiș, cunoscut îndeobște ca Moțu Pittis.
Cu talente multiple, a fost actor de teatru şi film, regizor, traducător, interpret de muzică folk şi una dintre vocile care ne dezvăluiau lucruri neștiute în cadrul celebrei emisiuni „Teleenciclopedia” de la TVR.
Pittiş a fost şi realizator de emisiuni radio şi cel care a pus bazele Radio România 3 Net, primul post public de radio din lume care a emis exclusiv pe Internet.
Citește și: Recunoașteți personajul? Marea artistă care a murit plângând. Avea doar 45 de ani
S-a născut la 4 octombrie 1943, la Bucureşti, fiind singurul fiu al unui pilot aviator, Nicolae Pitiş, comandant de escadrilă şi al Anei Pitiş, secretară de şcoală, casnică şi apoi croitoreasă, cea care „semănând cu Danielle Darieux”, dorise - dar familia nu-i permisese - să devină actriţă.
De ce Pittiș cu doi de „t”? Se pare că responsabil pentru această transformare a numelui de familie a fost angajatul sfatului orășenesc care, din greșeală, a adăugat un „t” în certificatul de naștere.
Din câte se cunoaşte, numele său de familie a ajuns să fie scris cu doi de „t” dintr-o greșeală a angajatului stării civile, care pur şi simplu a completat eronat certificatul său de naștere.
În rolul Greierului din filmul „Veronica se întoarce” (1973) - Foto: Facebook / Cineclic / Istoria românilor în culori
Mama sa, Ana, care şi-ar fi dorit să devină actriţă, l-a înscris încă de la 4 ani în spectacolul „Congresul puştilor“, de Saşa Georgescu şi I. Avian.
Juca rolul „Ciuculeţ“, un scurt act dramatic cu un băieţandru care avea un câine bolnav, supărat pe prietenii lui care nu veneau să-l vadă.
Dar acel moment, chiar dacă era doar un copil, îi va declanșa pasiunea care-i va modela tot viitorul.
„După acest spectacol, am învăţat, curând, să citesc. Citeam literele de tipar. Cu timpul, am început să citesc toate piesele de teatru din casă. M-a atras şi pentru că numele personajelor erau scrise cu majuscule.
Mai târziu, ca elev, am citit toate piesele de teatru din biblioteca şcolii. Fiind încă în şcoala primară, am văzut de 23 de ori capodopera „O scrisoare pierdută”, regizată de Sică Alexandrescu. Aşa încât, ceva mai târziu, am montat chiar eu actul III din „O scrisoare pierdută”.
Eu jucam rolul cetăţeanului turmentat. Aveam 14 ani“, a povestit Pittiş începuturile sale timide actoriceşti, potrivit adevărul.ro.
O altă întâmplare crucială pentru pasiunile de mai târziu a avut loc în 1956, pe când avea numai 13 ani. Începe să meargă tot mai des la restaurantul „Ceahlăul”, care se afla în colţul străzii pe care locuia.
Citește și: Recunoașteți personajul? Actorul care i-a „furat” soția unui mare antrenor de fotbal
Nu pentu altceva ci doar ca să asculte o formaţie extraordinară, car cânta „Rock Around the Clock”, al lui Bill Haley, dar cu instrumente din muzica populară, acordeon, ţambal şi la nai. Dar ritmul melodii era același, așa că a declanșat pasiunea micului Pittiș pentru muzica rock.
Cum visa să devină actor, dă la IATC, dar nu e admis din cauza unor probleme de dicție. Mai precis,
La examenul de admitere de la Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică „Ion Luca Caragiale” din Bucureşti nu reuşeşte, din cauza unor probleme de dicţie. Mai precis, pronunța „r“ prea puternic, lucru ce a fost considerat defect
Cu Dan Tufaru și Anda Călugăreanu, în celebrul trio din anii 70 - Foto: Facebook / Colectia „Mari Actori Romani”
A fost nevoit să o ia de la zero, urmând cursurile de la Politehnica din Bucureşti pentru un an. Timp suficient ca să se pregătească mai bine pentru admiterea din anul următor şi să-şi „aranjeze” vorbirea.
Astfel, a luat lecţii intensive de dicţie de la cea care a devenit una dintre cele mai apreciate profesoare de profil, Ileana Cârstea Simion. De fapt, Pittiş a fost primul ei elev, astfel că a profesoara a fost nevoită să inventeze din mers metode necesare corectării defectului respectiv.
„Am moştenit lecţiile de dicţie de la mama, care nu ştiu dacă a vrut ca eu să-i urmez meseria. Când Pittiş a venit la mama pentru a lua lecţii de dicţie, ea mi l-a dat mie direct. „Îl corectezi tu”, mi-a zis.
Nu mai făcusem asta deloc, dar era încrezătoare că o să mă descurc. Nu mi-a dat nici exerciţii, nimic. Mi-am pus mintea la contribuţie. Ştiam câte ceva din domeniul respectiv, dar nu şi exerciţiile pentru corectarea „r“-ului.
Le-am inventat, le-am făcut şi l-am corectat şi a fost un student minunat“, a povestit Ileana Cârstea Simion într-un interviu pentru Digi24, întâlnirea cu viitorul actor.
Citește și: Recunoașteți personajele ? Un trio de succes de la TV. Doi dintre ei s-au căsătorit și au divorțat
Pentru că-şi dorea morţiş să devină actor, în timpul studenţiei la Politehnică, Pittiş n-a stat degeaba, excluzând lecțiile de dicție.
Ca să nu stea departe de teatru, şi-a găsit un loc de muncă la Teatrul Bulandra. A lucrat, fără plată, ca luminist. Seară de seară, dirija reflectorul de urmărire a acotilor, în timpul repetiţiilor şi spectacolelor.
Experienţa din culise s-a dovedit a fi cea mai bună meditaţie primită înainte de noul examen de admitere. A văzut de 236 de ori „Cum vă place“, spectacolul pus în scenă de Liviu Ciulei și, „doar” de 128 de ori, „Sfânta Ioana“ al aceluiaşi regizor.
Atunci s-a molipsit de pasiunea nebună pentru acest mod de a exista: acela de a-ţi trăi orele, zilele şi nopţile în funcţie de clipele în care eşti pe scenă. Şi tot atunci, cu puţină şansă, s-a întâmplat ca, într-o seară, rolurile să se schimbe şi lumina reflectoarelor să cadă pe el, mai notează adevarul.ro..
Pe scenă, cu colegii din trupa Pasărea Colibri - Foto: Facebook / Florian Pittis (IN Memoriam Florian Pittis)
„Prima mea replică rostită pe scena Bulandrei în calitate de actor angajat a fost „Vă rog să-mi daţi o clipă ascultare»“, îşi amintea Florian Pittiş, într-un interviu din anii ’90.
Aşa a ajuns la Teatru, încercând şi a doua oară, terminând studiile „cu moţ”, adică şef de promoţie, la clasa lui Radu Beligan.
Porecla „Moțu” și-a primit-o de la bunica din partea tatălui, care-l adora și n-avea nicio șegătură cu „moții”, populația binecunoscută din zona Munților Apuseni. Explicația era alta.
Citește și: Cum și-a furat „Buză de Iepure” a doua soție? Căsătorit și cu Doamna Stanca din „Mihai Viteazul”
Fiind primul și singurul băiat din familie care ducea numele mai departe. Florian era, carevasăzică, mai cu moţ. Aşa a devenit Moţu, poreclă transformată în renume.
După facultate, a fost angajat la Televiziunea Română, apoi la Teatrul Bulandra, unde va interpreta numeroase roluri în spectacole regizate, în principal, de Liviu Ciulei.
În paralel cu teatrul, Pittiş a început să fie tot mai popular şi datorită spectacolelor sale muzicale din televiziune, unde a făcut un trio cu Anda Călugăreanu şi Dan Trufaru.
„Trioul acela a apărut dintr-o joacă a noastră, de un Revelion. Regretatul Bocăneţ, soţul, pe-atunci, al Doinei Levintza, a avut ideea să petrecem Revelionul la ei acasă. Aşa că am sosit la ei, Dan Tufaru, soţia lui, Anda Călugăreanu şi cu mine.
Am hotărât să fim deosebit de eleganţi, să nu punem muzică, să închidem radioul, televizorul, telefonul şi să dăm, fiecare din noi tot ce avem mai bun. Şi ne-a ieşit seara aia atât de bine, că am hotărât să o „facem” şi la televiziune.
În vremea aceea, „Dumnezeul” televiziunii era genialul Tudor Vornicu. El ne-a dat mână liberă. Nimeni nu ne-a impus nimic... De necrezut, nu?“, povestea Pittiş în „Formula As“.
Cu Anda, soția sa, cu care s-a căsătorit la vârsta de 56 de ani - Foto: viva.ro
Şi tocmai pentru că avea bucuria noilor începuturi, s-a apucat să-şi facă singur spectacole de teatru, să interpreteze roluri în teatru radiofonic, să cânte.
Aşa a luat naştere şi „Poezia Muzicii Tinere“, o serie de spectacole unde Pittiş traducea versuri din marii folkiști și trupele internaționale de rock ce erau la modă, punând, de asemenea, și caete video cu concerte ale acestora, ceea ce, multora, li se părea incredibil pentru acea vreme.
Un alt aspect ce-l scotea imediat în evidență era „coafura” sa, faimoasă și în comunism, dar și după. Înainte de 1990, artistul știa că va avea probleme cu Securitatea, dar nu s-a lăsat.
El povestea că, de cum intra într-o sală cu activişti de partid, nici n-apuca bine să inchidă uşa în urma sa şi spunea: „Bună ziua, eu nu mă tund!“. De altfel, artistul nu s-a ferit niciodată să spună liber ce gândea, chiar şi în vremurile în care cenzura îl verifica la sânge.
„Mi-aduc aminte de o discuţie cu un reprezentant al Securităţii, care se ocupa de Bulandra. Stând de vorbă cu mine, mi-a spus: «Mă, ţie nu ţi-e frică?». «De ce întrebi?» «Aşa, că eşti cu gura mare.» «Uite care e treaba. Eu am avut nota 7 numai la purtare. În rest, sunt deştept.
Nu e aşa că aveţi un dosar atât de gros despre mine? Nu e aşa că, dacă vreţi să-mi faceţi rău, îl activaţi? Iar dacă aveţi un dosar gol-goluţ despre mine şi vreţi să-mi faceţi rău, îmi găsiţi 100 de dolari în Larousse?» A început să râdă: «Eşti deştept!». «Asta am zis-o eu primul!», i-am răspuns.
Şi atunci de ce era să-mi fie frică? Dacă voiau să-mi facă rău, îmi făceau oricum“, povestea Florian Pittiş despre atitudinea sa faţă de autorităţi, într-un interviu acordat Televiziunii Române, în primii ani liberi de după Revoluție.
Unul dintre proiectle pentru care Pittiş a devenit cunoscut și altor generații mai tinere a fost binecunoscutul grup Pasărea Colibri, alcătuit împreună cu Mircea Baniciu, Mircea Vintilă şi Vlady Cnejevici, în iarna lui 1992, la Râmnicu Vâlcea. A fost o reuniune spontană, pe scenă, nu vreun plan elaborat din greu.
Istoria formării trupei a fost povestită de Mircea Baniciu.
„Eram într-un spectacol. Începuserăm să mergem împreună în spectacole, dar formula nu era certă, cântam mai mulţi pe scenă. La un moment dat, eram pe scenă, fiind foarte frig în sală. Erau şi Mircea Vintilă şi Moţu Pittiş.
După ce s-a terminat spectacolul, cu un succes neaşteptat, Moţu s-a dus la microfon şi a spus: «Aceasta a fost Pasărea Colibri». Atunci au început să vină scrisori la radio, să întrebe lumea. Au început să ne întrebe fanii unde şi când va mai cânta Pasărea Colibri.
El spunea întotdeauna: «Aşa a dat Domnul», de s-a înfiinţat Pasărea Colibri, dar mai era ceva. Eu eram atunci în Phoenix, dar nu eram în cea mai bună relaţie cu Nicu Covaci. El concerta atunci la Sala Palatului cu un alt solist vocal şi atunci Moţu a zis: «Dom’ne, l-am degradat pe Baniciu de la pasărea cea mai mare, la cea mai mic㻓.
Un alt proiect de suflet al lui Pittiș a fost postul Radio3Net, lansat pe 16 noiembrie 2004, alături de 10 angajaţi şi 10 colaboratori, ca succesor al fostului Radio România Tineret, al cărui director fusese din 1998.
Citește și: Recunoașteți personajul? Măritată cu un mare actor, rămâne văduvă la 46 de ani. Fiul se călugărește
Eforturile lui Pittiş de a nu lăsa să se piardă nişa de piaţă dedicată tinerilor l-a dus cu un pas înainte: Radio3Net a fost primul post de radio public din lume care a emis exclusiv pe internet.
S-a format asfel o comunitate online, în care ascultătorii au fost tot mai prezenţi, iar unii dintre ei au devenit chiar realizatori de emisiuni.
Pittis s-a căsătorit relativ târziu, în 1999, la 56 de ani, cu educatoarea Anda Niculina, care mai fusese și soția unui alt folkist celebru, Nicu Vladimir, autorul și intepretul, printre altele, al cântecului „Ce de lupi se-nconjoară”, înrgisrat și de Pasărea Colibri pe primul album, „Cântece de bivuac”.
Din păcate, căsnicia Moțului cu Anda n-a durat decât un pic peste 6 ani. Și asta, din cauză că, în 2006, artistul a fost diagnosticat cu o boală gravă, cancer de prostată, care avea să-i macine trupul şi să-i grăbească sfârşitul.
Florian Pittiş a trecut la cele veşnice la 5 august 2007, la doar 63 de ani, fiind înmormântat în Cimitirul Bellu. Drept omagiu, o zi mai târziu, postul Radio3net i-a preluat numele.
