Multe dintre aceste structuri celebre au fost construite din beton: Panteonul din Roma, construit în jurul anilor 126-128 d.Hr., este cel mai mare dom din beton nearmat din lume și este încă neschimbat.
Au trecut testul timpului
Multe alte structuri romane antice au trecut, de asemenea, testul timpului în diferite climate, zone de cutremur și chiar contact direct cu apa de mare.
Citește și: VIDEO Cum atacă blindatele Piranha primite de Chișinău care au înfuriat Tiraspolul
Cu toate acestea, multe construcții moderne din beton s-au prăbușit după doar câteva decenii, determinând oamenii de știință din întreaga lume să se întrebe ce face ca acest material de construcție străvechi să fie atât de puternic.
Un grup internațional de cercetători condus de Institutul de Tehnologie din Massachusetts (MIT) a făcut lumină asupra acestui mister făcând progrese semnificative în înțelegerea componentelor betonului extrem de durabil și descoperind o capacitate de auto-vindecare trecută cu vederea.
Ingredient secret cu abilități de auto-vindecare
Multă vreme, cercetătorii au crezut că durabilitatea betonului antic se datorează unui singur ingredient: materialul puzolanic, originar din zona Pozzuoli din Napoli, care conținea cenușă vulcanică cu var și apă de mare.
Citește și: Un tânăr de 15 ani a furat mașina părinților și a făcut accident: Gest sinucigaș din cauza iubirii
La o inspecție mai atentă, echipa de studiu, condusă de MIT și care include cercetători din Statele Unite, Italia și Elveția, a descoperit că aceste mostre antice conțineau și bucăți mici albe numite „claste de var”, cunoscute de mult ca fiind o componentă omniprezentă a betonului roman.
„De când am început să lucrez cu betonul roman antic, am fost întotdeauna fascinat de aceste caracteristici”, spune profesorul MIT de inginerie civilă și de mediu, Admir Masic.
Citește și: Centenarul dăruirii: Un jandarm a donat sânge pentru a 100-a oară. „Pot oferi o șansă la viață”
„Acestea nu se găsesc în formulările moderne de beton, deci de ce sunt prezente în aceste materiale antice?”
„Țineau cont de locație, structură, mediu”
"Romanii au fost ingineri grozavi. Faptul că încă ne putem plimba prin multe dintre structurile lor este o dovadă a acestui lucru. Mergeți doar la Panteon și vedeți șirul de oameni care așteaptă să vadă cupola magnifică", a spus autorul principal al studiului, Linda Seymour.
Citește și: Trupul tânărului care a căzut în lacul Colibița, găsit de scafandri după 4 zile: Ce s-a întâmplat
„Romanii erau pricepuți și și-au adaptat materialele pe baza unei multitudini de factori, cum ar fi locația și tipul de structură”, a adăugat Seymour.
În schimb, betonul modern este un amestec de pietriș, ciment și apă, și s-a dovedit, în nenumărate rânduri, că nu este la fel de rezistent ca structrurile construite de romani.
