De unde vine expresia „are viața lui Berilă”? Cu siguranță ați auzit vorba aceasta, eventual sub diferite variante - „trag ca Berilă”, „bag ca Berilă” etc. Dar probabil, că nu ați știut care este originea acesteia și mai ales, cine a fost personajul care a inspirat-o.
De unde vine expresia „are viața lui Berilă”? Personajul a fost faimos în România interbelică
„Are viața lui Berilă” are semnificația unei munci persistene și foarte grele sau chiar a unei situații de viață extrem de dificile a unei persoane, care implică mari eforturi de supraviețuire.
Deși este numele unui personaj real, Berilă a ajuns chiar și substantiv comun.
Astfel, dicționarul de argouri precizează că „berilă” înseamnă „individ cu condamnări numeroase și de lungă durată, care și-a petrecut viața prin mai multe închisori”, conform dexonline.ro.
Deși a plecat de la acest înțeles, semnificația expresiei acoperă, de fapt, mai multe domenii, nu doar viața pușcăriașilor.
Citește și: De unde vine expresia „ce sunt eu, Mafalda”? Personajul a fost considerat Nostradamus feminin
Povestea sintagmei a început cu Iancu Berilă. Deși îi pomenim numele în expresie, inclusiv în legătură cu noi înșine, poate că nu suntem contiență că, în acest fel, ne asociem singuri cu unul dintre cei mai odioși criminali în serie ai României.
Crimele lui Berilă au făcut valuri în perioada interbelică, înainte de Al Doilea Război Mondial, mai ales că nu ierta nici femeile, nici copiii.
Bărbatul avea o constituție masivă și o privire fioroasă, ce te ăga în sperieți. Dar opera foarte calculat și precis, ucigând în acest fel circa 20 de brutari, dar și pe toți cei care erau în casă la acel moment.
Iancu Berilă, unul dintre cei mai odioși criminali în serie ai României - Foto. Arhiva
Deși motivul crimelor era jaful, nu s- a aflat niciodată de ce Berilă prefera să ia în vizor brutarii.
Iancu Berilă s-a născut în Galaţi, rămânând orfan încă de la vârsta de șase ani, apoi a călătorit prin țară trăind din furtișaguri, conform mesajul.ro.
Autoritățile îl tolerau pentru că, la avea vreme, era minor și nu reprezenta o amenințare pentru comunitate.
Iancu Berilă ajunsese alcoolic, iar tot ce aduna din jafuri și chiar spargeri de locuinţe se ducea pe alcool.
De la statutul de mic găinar avea să ajungă, într-un interval relativ scurt de timp, unul dintre cei mai mari criminali în serie din istoria României.
Citește și: FOTO Criminalul în serie Berilă sfarmă șase capete pentru 500 lei. De ce e invocat azi de multă lume
Berilă îşi analiza victimele şi folosea mereu acelaşi mod de operare. Se angaja ca ajutor de brutar şi, în toiul nopţii, în timp ce pregătea pâinea pentru a doua zi, îşi ucidea patronul cu un cuţit de mari dimensiuni.
Totodată, nici membrii de familie ai brutarilor ucişi nu scăpau de nemilosul criminal. În octombrie 1936, dă o ultimă lovitură, când ucide toată familia brutarului Mindinis la care se angajase sub pretextul că vrea să învețe meseria.
Fuge spre Brăila cu suma de 500 de lei, pentru că atât valorau viețile celor șase oameni, în opinia lui.
Berilă a fost prins în Brăila de comisarul Ceapă și condamnat la muncă silnică pe viață.
A reuşit să evadeze după o vreme, dar a fost prins din nou, în 1947, chiar când se pregătea să mai facă o victimă, de data aceasta în Slatina, de celebrul comisar Eugen Alimănescu.
A mai primit o condamnare de 100 de ani de muncă silnică, dar a executat doar 10 ani din pedeapsă. Iancu Berilă a murit epuizat de condițiile grele de muncă pe care le avea ca pușcăriaș.
Citește și: Ce înseamnă „boala lui Calache”, de fapt? Personajul era să devină domnitor al Țării Românești
Inițial, între puşcăriaşi s-a răspândit expresia „fac puşcărie ca Berilă”, după care militarii au preluat-o şi au adaptat-o în forma „bag armată ca Berilă”.
În prezent, sintagma a devenit un simbol al muncii grele, întinsă pe o perioadă lungă de timp şi care necesită un efort deosebit, cea ce face ca persoana respectivă să aibe „viața lui Berilă”.
Comentarii 0