Cine a fost singurul român care a călătorit pe tot globul, în comunism? A făcut turul lumii în 3 ani

DE Eduard Niculescu | Actualizat: 10.07.2024 - 18:19
Cine a fost singurul român care a călătorit pe tot globul, în comunism - Foto: România pitorească/dosaresecrete.ro

Cine a fost singurul român care a călătorit pe tot globul, în comunism? Pare surprinzător, dar un personaj simplu, care nu era nici demnitar, nici sportiv sau artist celebru a reușit să vadă aproape întreaga planetă chiar în vremea lui Nicolae Ceaușescu.

SHARE

Cine a fost singurul român care a călătorit pe tot globul, în comunism? A făcut turul  lumii în 3 ani, dar a început cu cel al României Mari, pe vremea regelui Carol al II-lea.

Ulterior, în timpul comuniștilor, a fost printre foarte puținii români obișnuiți cărora li s-a permis să meargă nu într-una, nu în două țări străine necomuniste, ci chiar în întreaga lume.

Cine a fost singurul român care a călătorit pe tot globul, în comunism? A făcut turul lumii în 3 ani

Deși în comunism majoritatea românilor putea visa maxim la vizitarea unei sau unor „țări socialiste prietene”, vizele pentru Vest dându-se foarte greu, a existat un bărbat obișnuit care a reușit să călătorească pe tot globul, și asta chiar pe timpul regimului Nicolae Ceaușescu.

Nu era nici demnitar, nici vreun sportiv ori artist celebru, ci un om simplu, născut pe 15 iulie 1912, în comuna Covurlui, județul Galați, fiind al șaisprezecelea copil al familiei.

Citește și: Povestea românului care ajunge „stăpân” în America de Sud. Avea propria armată și propria monedă

Numele lui era Neculai Ghimpu, dar oamenii îi spuneau „nea Ghimpu”. Povestea călătoriilor sale a început încă de la vârsta de 21 de ani, când, între 1933 - 1934, face un tur pe jos al României Mari, aflată pe atunci sub conducerea regelui Carol al II-lea.

Temerara acţiune temerară s-a desfășurat sub egida revistei „România pitorească”, foaia de drumeţie a iubitorilor de natură dintre cele două războaie mondiale, ce avea să-i fie alături și  urătoarele aventuri.

„În ziua de 8 iulie 1933, odată cu răsăritul soarelui, Neculai Ghimpu, pe atunci în vârstă de 21 de ani, pleca în prima sa mare drumeţie: Turul României Mari.

La 7 dimineaţa punea prima ştampilă în „jurnalul de bord”, un obicei pe care îl va păstra mereu apoi, strângând cu grijă dovezi din toate locurile prin care a trecut.

Vara aceea, tot pe drum a fost. L-a prins toamna din urmă, l-a ajuns şi iarna. Dar la 5 ianuarie 1934, redacţia revistei „România pitorească” de atunci certifica în carnetul tânărului Ghimpu că „a făcut înconjurul României pe laturile sale cele mai extreme, vizitând în plus Cehoslovacia, Ungaria şi Iugoslavia”.

Neculai Ghimpu, la vârsta turului României Mari și la cea a înconjurului lumii - Foto: România pitorească/dosareserete.ro

Ca o încurajare şi ca o deplin meritată recompensă pentru toate greutăţile învinse şi pentru perseverenţa depusă, revista îi acorda un premiu de 15.000 de lei. 

„Acest înconjur al României Mari, fiind prima sa încercare pe acest tărâm, îi dorim în viitor o călătorie mai însemnată, un înconjur al Europei sau chiar al Globului…”, preciza publicația respectivă, citată de dosaresecrete.ro.

„Totdeauna am avut o pasiune pentru călătorii. Am fost membru al clubului „Sparta” și la 21 de ani am bătut cu pasul vreme de șase luni drumurile de pe graniță ale României, colecționând 576 de ștampile și semnături”, declara nea Ghimpu, în 2003, cu prilejul sărbătoririi împlinirii vârstei de 91 de ani.

După aproape 40 de ani de la prima sa aventură, în 1972, Neculai Ghimpu, ajuns la vârsta de 60 de ani, a decis să facă Turul Europei pe jos. 

Citește și: Povestea lui Vasile, ultimul „dac” care a păzit Sarmizegetusa. A descoperit o comoară uriașă

Călătoria a fost susținută tot de revista „România pitorească”, realizându-se în acest fel o punte peste timpul care nu-l îmbătrânise și nu-i diminuase vigoarea. 

Neculai Ghimpu trece, mergând pe jos, prin opt ţări europene (Ungaria, Cehoslovacia, R.D.G., R.F.G., Franţa, Spania, Italia, Iugoslavia), pentru a vedea Olimpiada de la München.

Turul Europei s-a desfășurat conform unui program sever stabilit, culminând cu sosirea globe-trotter-ului la München, pentru a urmări Jocurile Olimpice din vara lui 1972.

Revenit în țară, n-are astâmpăr și, patru ani mai tărziu, la vârsta la care mulți se pensionau ori deja se gândeau la pensie, nea Ghimpu va pleca în cea mai importantă călătorie a vieții sale: înconjurul lumii.

Astfel, în noiembrie 1976, a pornit în noua aventură, acoperind cu pasul ţări din Orientul Mijlociu (Siria, Iordania, Egipt), nordul Africii (Libia, Tunisia, Algeria, Maroc), Statele Unite ale Americii, Canada, ţări ale Americii Latine, Japonia, China şi revenind în ţară după 3 ani și 13 zile cu un avion al companiei TAROM pe ruta Pekin – Bucureşti.

„Pe 11 noiembrie 1976, nea Ghimpu se aventura într-un ocol al Terrei, promiţând soţiei sale că va lipsi „doar un an”.

Avea să se întoarcă abia după 3 ani şi 13 zile, pe 24 noiembrie 1979, vreme în care trecuse prin 29 de ţări din 6 continente.

A călătorit ducând cu sine un mesaj scris în limbile franceză şi engleză, sub genericul „Turismul - paşaport pentru pace şi prietenie între toate popoarele lumii””, scria România Pitorească, în mai 1982.

Citește și: VIDEO Aventură extremă! Doi români traversează Europa, Africa și Asia cu un Tico. „Dor de slănină”

A navigat pe Amazon, a ajuns cu un vapor în Țara de Foc și a urcat pe Marele Zid chinezesc. Surprinzător, în SUA, deși a vizitat, printre altele, Centrul Spațial NASA, dar și sediul FBI, ce mai mult i-a plăcut în Las Vegas, capitala neoficială a jocurilor de noroc.

„Am fost și la cazinourile de-acolo. Am jucat la rulată, am câștigat o dată, apoi de două ori la rând am pierdut. Nu am ai vrut să pierd, așa că nu am mai jucat”, măturisea bărbatul, în 2003, potrivit Libertatea.

A avut ocazia să întâlnească oameni politici importanți - de la președintele american de la acea vreme, Jimmy Carter, până la senatorul Edward Kennedy, fratele cel mai mic al celebrului JFK, președintele asasinat în 1963 - mulți primari, dar și artiști renumiți.

Peste tot a spus că scopul călătoriilor sale e sa demonstreze „tăria, bărbăția și vitalitatea neamului românesc".

Neculai Ghimpu s-a stins din viață în 2006, la 93 de ani, dovedindu-se un demn urmaș al primului mare globe-trotter român, buzoianul prin adopție, Dumitru Dan, marele călător din primele decenii ale secolului 20.

 

Urmărește-ne pe Google News

Comentarii 0

Trebuie să fii autentificat pentru a comenta!

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
© 2024 NEWS INTERNATIONAL S.A.
Articole și analize exclusive pe care nu trebuie să le ratezi!
Abonează-te