Oamenii nu sunt în totalitate echipați cu mecanisme de auto-protecție în online, așa cum viața ne echipează pentru interacțiunile față în față, a explicat Bogdan Oprea, cadru universitar la Facultatea De Jurnalism și Științele Comunicării și autorul cărții „Fake news și dezinformare online: recunoaștere și verifică”, în cadrul Newsweek LIVE.
„Învățăm de la părinți, de la școală, ne autoeducăm să nu deschim larg ușa casei atunci când bate cineva și ne spune că e de la firma de gaze. Nu-i lăsăm să intre până nu facem o mică verificare, o legitimație, o confirmare de la companie.
Dar în mediul digital deschidem larg ușile tuturor rău-voitorilor, deși probabil ne întâlnim mult mai des cu astfel de rău-voitori în online decât în viața reală.
Nu știu câți dintre noi sunt conștienți de raportările oficiale ale Facebook, care spun că în ultimii trei ani și jumătate au fost șterse 17,13 miliarde de conturi false. Asta înseamnă de șase ori mai mult decât numărul de utilizatori activi și reali.
De două ori mai mult decât populația globală a planetei noastre. Și aici vorbim doar de conturile false identificate. Ne putem imagina câte nu mai sunt identificate și false”, a explicat Bogdan Oprea.
Cadrul universitar a menționat că amploarea conturilor false este uriașă doar pe o singură rețea de socialiare. Mulți dintre noi credem că „prietenii” cu care interacționăm pe Facebook, pe care nu îi cunoaștem în viața reală, sunt oameni adevărați, care chiar există și sunt bine intenționați, așa cum suntem noi.
„Datele arată că din 7 persoane, 6 sunt conturi din acestea neautentice, false. Iar cine crează aceste conturi are clar o rea intenție, o dorință de manipulare, de dezinformare”, a precizat Bogdan Oprea.
Cum identificăm o știre falsă
Nu e nevoie de cunoștințe digitale aprofundate pentru a identifica știrile false sau manipulările, a menționat cadrul universitar de la Facultatea De Jurnalism și Științele Comunicării, în cadrul Newsweek LIVE.
„Sfatul cel mai bun este să ne purtăm și în mediul digital cum ne purtăm în viața de zi cu zi. În primul rând, tot ceea ce sună prea fantastic, prea exagerat ca să fie adevărat, trebuie să ne declanșeze mecanismele de îndoială.
Apoi, sunt două locuri importante în care trebuie să se uite un utilizator obișnuit. În primul rând, la sursa informației respective: cine ne dă informația, cine o distribuie. E o persoană pe care o cunosc, am încredere în ea? Sau distribuie bârfe și zvonuri de obicei?
În cazul știrilor, trebuie analizat dacă e o sursă media credibilă, una pe care o urmăresc frecvent și care nu mi-a dat informații greșite. Iar când a făcut-o, a dezmințit informația și și-a prezentat scuzele.
Pe Facebook, dacă nu cunoașteți persoane care distribuie informația, nu strică să vă uitați pe contul lor: au informații la secțiunea despre, a fost la restaurante, are poze cu el”, a precizat Bogdan Oprea.
Campaniile de dezinformare și de manipulare se fac cu boți și troli, adică oameni care nu au astfel de informații. Au doar o poză, uneori nici măcar cu fața persoanei sau cu o figură umană copiată de pe internet.
Dacă toate postările contului, sunt despre pandemie într-o anumită cheie, sau despre vaccinare într-o anumită cheie, e deja un semn rău. Un om obișnuit mai postează și despre viața sa personală.
„Redacțiile serioase au informații despre companie și echipa redacțională. Textele sunt semnate de jurnaliști. Dacă un articol e semnat admin sau redacția, e un alt indicator că respectiva informație nu e asumată.
Al doilea loc important este chiar informația în sine. Dacă pare necredibilă, copiați titlul și dați o căutare pe Internet. Dacă apare și în surse credibile sau chiar oficiale, putem să o credem. Dar dacă e falsă, vom ajunge la site-uri dubioase, de care nu am auzit, sau la persoane controversate.
Sunt 10-15 secunde de efort pentru a verifica o știre”, a menționat Bogdan Oprea, cadru universitar la Facultatea De Jurnalism și Științele Comunicării și autorul cărții „Fake news și dezinformare online: recunoaștere și verifică”, în cadrul Newsweek LIVE.
