Acestea au fost promulgate de președintele țării, în cadrul ceremoniei dedicate Proiectului "România Educată".
Schimbări după promulgarea Legilor Educaţiei
Proiectele au apărut inițial în vara anului 2022, dar, în urma observațiilor primite de Ministerul Educației, din spațiul public, s-a decis modificarea și repunerea lor în dezbatere publică.
Pentru a intra în vigoare, actele normative trebuie să fie publicate în Monitorul Oficial, lucru care se va întâmpla în maximum 30 de zile de la promulgare.
Potrivit celor două proiecte ce au primit semnătura președintelui statului chiar azi, actuala lege ce reglementează învățământul, Legea 1/2011 a Educației Naționale, va fi înlocuită de două legi: una pentru învățământul preuniversitar și una pentru cel universitar.
Citeşte şi: Ciucă: „Prin Legile Educaţiei învăţământul românesc se adaptează noilor dezvoltări ale tehnologiei”
Inițial, proiectele celor două legi au fost puse în consultare publică în vara anului trecut și, la jumătatea lunii iulie 2022, s-au aflat chiar și pe masa Guvernului, pentru prima lectură.
Pentru că multe voci au susținut că o parte dintre propunerile conținute de proiecte sunt problematice, s-a decis repunerea proiectelor în dezbatere publică, într-o formă modificată pe alocuri, față de variantele din vara anului 2022.
Proiectul legii învățământului preuniversitar
O primă modificare propusă pentru învățământul preuniversitar este apariția unor noi evaluări obligatorii.
Citeşte şi: Nouă lege controversată a Educației, în Ungaria: an școlar mai lung, criterii stricte de performanță
Astfel, la finalul claselor a II-a, a IV-a și a VI-a, elevii vor susține, în mod obligatoriu, evaluări scrise la materiile “limbă și comunicare” și “matematică și științe”.
Apare portofoliul personal educațional, ce va conține toate diplomele sau certificatele obținute de un elev și care va fi folosit la monitorizarea evoluției acestuia.
Portofoliul educațional va fi obligatoriu pentru copiii care intră în grupa mijlocie în anul școlar 2024 - 2025.
Evaluarea Naţională, obligatorie
Liceele vor putea organiza concursuri de admitere în clasa a IX-a, cu condiția ca locurile ocupate astfel să nu depășească 50% din numărul total de locuri.
Examenul de admitere la liceu nu va fi o alternativă la evaluarea națională, aceasta fiind obligatorie. Concret, proiectul actual stabilește că, după absolvirea învățământului gimnazial, elevii susțin Evaluarea Națională, obligatorie.
Asta înseamnă că, dacă decid aceasta, pe lângă susținerea evaluării naționale, elevii care vor dori să intre la un anumit liceu vor putea susține și un examen acolo, conform avocatnet.ro.
Probă pentru competenţe de bază
Vor putea participa la concursul de admitere doar elevii care au obținut cel puțin nota 5 la fiecare probă a evaluării naționale.
În varianta inițială a proiectului, se vorbea despre un examen de admitere la colegii, adică la liceele ce au avut de-a lungul anilor rezultate bune în educație, dar în noua versiune se vorbește doar despre admiterea la liceu.
Pe de altă parte, și-n cazul examenului de bacalaureat vor apărea schimbări. Astfel, va apărea bacalaureatul tehnologic și se va introduce o probă ce va viza competențele de bază.
Filiere
Adică, elevii vor susține o probă din profilul opus celui urmat. De pildă, pentru profilul umanist, filiera teoretică, proba scrisă va viza evaluarea competențelor de bază la matematică/ fizică/ chimie/ biologie, în timp ce pentru profilul real, filiera teoretică, proba scrisă va avea scopul evaluării competențelor de bază, la alegere, la una dintre disciplinele socio-umane studiate: istorie, geografie, logică, psihologie, sociologie, economie, filosofie sau religie.
În fine, meditarea elevilor de la propria clasă va reprezenta abatere disciplinară, iar profesorul va putea fi sancționat inclusiv prin desfacerea contractului de muncă.
Proiectul legii învățământului superior
Proiectul prevede că universitățile vor trebui să asigure un minim de 50% din locurile de practică necesare, dintre care cel puţin 75% în afara instituțiilor de învățământ superior.
Va crește durata studiilor universitare de doctorat de la trei ani, cât e acum, la patru ani. Totodată se reglementează și posibilitatea reducerii perioadei de studii cu un an, la solicitarea doctorandului, cu avizul conducătorului de doctorat și cu aprobarea senatului universitar.
Viitoarea lege stabilește că un conducător de doctorat va putea îndruma simultan opt studenți-doctoranzi.
Prin excepție, vor putea fi îndrumați până la maximum 12 studenți-doctoranzi/ conducător, dar numai cu aprobarea senatului universitar și nu pentru mai mult de 20% din conducătorii de doctorat dintr-o școală doctorală.
Nu în ultimul rând, studentul-doctorand va putea desfăşura activităţi didactice remunerate, în limita normei de asistent universitar.
