Surse bine informate au menționat că aceste acorduri au fost propuse ca stimulente pentru a încuraja Kremlinul să accepte pacea în Ucraina, în timp ce Washingtonul ar relaxa sancțiunile împotriva Rusiei, transmite Reuters.
Trei surse au declarat că oficialii au discutat despre posibilitatea ca Exxon Mobil să revină la proiectul rusesc de petrol și gaze Sakhalin-1.
ExxonMobil este cea mai mare companie non-guvernamentală din industria energetică și produce aproximativ 3% din petrolul mondial și aproximativ 2% din energia mondială.
Pacea lui Trump în Ucraina implica afaceri cu petrol și gaze SUA-Rusia
ExxonMobil este o corporație multinațională americană de petrol și gaze, cea mai mare deținută de investitori din lume. 55,56% din acțiunile companiei sunt deținute de instituții.
ExxonMobil deținea 34.000 ha în proiectul Sakhalin-I prin intermediul filialei sale Exxon Neftegas. Împreună cu Rosneft, a dezvoltat 257.000 km2 în Rusia, inclusiv zăcământul East-Prinovozemelski.
După începerea invaziei din 2022, ExxonMobil a anunțat că se retrage complet atât din Rusia, cât și din proiectul Sakhalin.
Sursele au menționat pentru Reuters, citat de European Pravda, că a fost ridicată problema achiziționării de echipamente americane de către Rusia pentru proiectele sale de gaze naturale lichefiate, inclusiv Arctic LNG-2, care se află sub sancțiuni occidentale.
O altă idee luată în considerare a fost aceea că SUA ar putea cumpăra spărgătoare de gheață nucleare de la Rusia.
Discuțiile au avut loc în timpul vizitei trimisului SUA Steve Witkoff la Moscova la începutul acestei luni, când s-a întâlnit cu liderul rus Vladimir Putin și cu trimisul său pentru investiții, Kirill Dmitriev, au declarat trei surse.
O sursă a adăugat că acordurile au fost discutate pe scurt și la summitul din Alaska din 15 august.
„Casa Albă a vrut cu adevărat să publice un titlu după summitul din Alaska, anunțând un acord important de investiții”, a spus una dintre surse. „Așa simte Trump că a realizat ceva.”
SUA pun la secret discuțiile Trump-Putin privind Ucraina
În aceeași zi în care a avut loc summitul din Alaska, Putin a semnat un decret care ar putea permite investitorilor străini, inclusiv Exxon Mobil, să își recâștige participațiile la proiectul Sakhalin-1. Acest lucru depinde dacă „acționarii străini iau măsuri pentru a sprijini ridicarea sancțiunilor occidentale împotriva Rusiei”.
Exxon și-a retras activitatea din Rusia în 2022, după invadarea Ucrainei, suferind pierderi de 4,6 miliarde de dolari americani. Participația sa de 30% la proiectul Sakhalin-1 din Extremul Orient al Rusiei a fost confiscată de Moscova în același an.
SUA a impus mai multe runde de sancțiuni împotriva proiectului rusesc Arctic LNG-2 din 2022, blocând accesul navelor de tip „ice class”, care sunt esențiale pentru operarea în regiune în cea mai mare parte a anului.
O sursă a declarat că Washingtonul încearcă să împingă Rusia să achiziționeze tehnologie americană, mai degrabă decât chinezească, ca parte a unei strategii mai ample care vizează distanțarea Moscovei de Beijing și slăbirea legăturilor dintre acestea.
Din cauza sensibilității subiectelor discutate, Tulsi Gabbard, directorul Serviciilor Naționale de Informații, a instituit o procedură NOFORN în urmă cu câteva săptămâni, o directivă prin care ordona ca toate informațiile referitoare la negocierile de pace dintre Rusia și Ucraina să nu fie partajate cu partenerii de informații aliați ai SUA.
Citește și: Porturile Europei cer finanțare pentru pregătiri de război cu Rusia. Fond de „apărare de urgență”
Memorandumul a cerut agențiilor să nu partajeze informații cu organizația „Five Eyes”, alianța de informații de după cel de-al Doilea Război Mondial, formată din SUA, Marea Britanie, Canada, Australia și Noua Zeelandă, au declarat pentru CBS News mai mulți oficiali din serviciile de informații americane.
Aceștia au vorbit sub condiția anonimatului pentru a discuta chestiuni sensibile de securitate națională.
Citește și: Trump va acorda Ucrainei cea mai bună apărare aeriană. Avioanele vor opera de la bazele din România
Motivul acestei decizii a fost temerea că scurgerea detaliilor inițiativelor de negociere ar putea submina eforturile diplomatice fragile și ar putea duce la o neîncredere reciprocă sporită între părți.
Gabbard a subliniat că diseminarea necontrolată a datelor sensibile complică dialogul și poate deraia chiar și contactele preliminare.
