România va avea nevoie de specialiști. 32% dintre locurile de muncă vor cere calificări înalte până în 2035
Piața muncii din România se va schimba în următorii ani, iar pregătirea profesională va conta tot mai mult. Până în 2035, 32% dintre oportunitățile de ocupare vor necesita calificări de nivel înalt.
România va avea nevoie de tot mai mulți angajați cu pregătire avansată în următorul deceniu. Potrivit prognozelor Centrului European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale (Cedefop) pentru 2035, 32% dintre oportunitățile de ocupare de pe piața românească vor necesita calificări de nivel înalt.
Pentru categoria profesioniștilor sunt estimate aproximativ 917.000 de oportunități de ocupare până în 2035. Acestea includ atât locuri de muncă noi, cât și posturi care vor trebui ocupate după retragerea unor angajați de pe piața muncii.
România va avea nevoie de specialiști. 32% dintre locurile de muncă vor cere calificări înalte până în 2035
Prognozele Cedefop indică o creștere a ocupării în România în perioada următoare, însă și un posibil dezechilibru între cererea de competențe și oferta de lucrători suficient de bine pregătiți.
România, mult în urma Europei la formarea profesională
Problema nu este doar numărul specialiștilor disponibili, ci și cât de mult continuă românii să învețe după intrarea pe piața muncii.
Datele Eurostat arată că doar 11,8% dintre utilizatorii de internet din România au declarat, în 2025, că au urmat cursuri online sau au folosit materiale de învățare online.
Media Uniunii Europene a fost de 34,8%, adică aproape de trei ori mai mare.
România s-a aflat astfel printre statele UE cu cele mai scăzute procente privind participarea la forme de învățare online. La polul opus s-au aflat Țările de Jos, cu 60,2%, Irlanda, cu 59,7%, Finlanda, cu 50,7%, și Suedia, cu 50,6%.
Diferența este importantă într-o perioadă în care tehnologia schimbă rapid cerințele angajatorilor.
Inteligența artificială schimbă și ea cerințele angajatorilor
Un alt factor care va influența piața muncii este dezvoltarea inteligenței artificiale.
Raportul PwC 2026 Global AI Jobs Barometer, bazat pe analiza a peste un miliard de anunțuri de angajare din 27 de țări, arată că cerințele pentru locurile de muncă expuse cel mai mult la AI se schimbă de peste două ori mai repede decât în cazul celor mai puțin expuse.
În același timp, competențele AI sunt tot mai bine plătite. Potrivit raportului, angajații care dețin astfel de competențe au, în medie, o primă salarială de 62% față de persoane comparabile care nu au aceste competențe.
AI nu înseamnă însă doar cunoștințe tehnice. Studiul PwC indică o creștere a importanței unor competențe precum judecata profesională, creativitatea, leadershipul și capacitatea de adaptare.
Ce se întâmplă cu oamenii care nu își mai actualizează competențele
Datele conturează astfel o problemă pentru România: piața va avea nevoie de angajați cu niveluri ridicate de calificare, iar tehnologia va schimba rapid ceea ce trebuie să știe aceștia, în timp ce participarea la formarea continuă rămâne mult sub media europeană.
Potrivit Cedefop, până în 2035, 93% dintre persoanele ocupate din România sunt estimate să aibă calificări medii sau înalte. În același timp, oferta de forță de muncă cu astfel de calificări ar putea să nu acopere integral necesarul pieței.
În acest context, pregătirea suplimentară nu mai este doar o modalitate de a obține o diplomă în plus, ci poate deveni o condiție pentru menținerea competitivității profesionale.
Pe fondul acestor schimbări, Academia de Studii Economice din București, prin Bucharest Business School, anunță înscrieri pentru toamna anului 2026 la șase programe MBA și Executive MBA.
Oferta include programe cu profil general de management, dar și specializări dedicate unor domenii precum energie, business intelligence, industriile creative și educație. Programele au o durată de 22 de luni și unele dintre ele sunt destinate profesioniștilor cu minimum trei ani de experiență, iar ppentru altele se cere experiență de cel puțin patru ani.
