Oamenii preiau inițiativa și cer referendum pentru tăierea pensiilor speciale.
Newsweek explică de câteva zile de ce pensiile speciale nu pot fi aduse la o valoare rezonabilă printr-o lege în Parlament. În principiu este vorba de decizii ale CCR care se constituie în precedente. Deciziile CCR nu pot fi atacate.
Citește și: Șefa CSM a scris la UE ca pensiile speciale să nu fie tăiate. O așteaptă o pensie de 30.000 lei
Referendum pentru tăierea pensiilor speciale de 25.000 lei. De ce problema nu se rezolvă în Parlament?
Newsweek a remarcat că, în ultimele zile, discuția despre reforma pensiilor speciale a luat o nouă turnură. Se vorbește doar de creșterea vârstei de pensionare de la 50 de ani la 60 de ani. Despre tăierea pensiilor speciale nu mai vorbește premierul Ilie Bolojan.
Premierul Bolojan a cerut doar ca pensiile speciale să nu fie mai mari decât ultimul salariu. Scenariu posibil deoarece pensiile speciale se calculează după formula: 80% din media pe 4 ani a veniturilor brute.
Cum diferența dintre venitul brut și cel net este de 40%, de multe ori pensia netă este mai mare ca ultimul salariu net.
Citește și: Nicușor Dan a blocat accesul a 30 de magistrați la pensii de 25.000 lei. Bolojan vrea tăierea lor
Premierul și guvernul par să fi înțeles că, și dacă vor tăia pensiile speciale în Parlament, legea va cădea la CCR. A spus-o clar ministrul justiției.
„Curtea Constituțională a decis că între pensia de serviciu și ultimul venit net trebuie să existe un raport cât mai apropiat. N-a spus să fie 60%, 80%, 70%... nu știu. Deci, în ceea ce privește cuantumul, trebuie respectat spiritul acestor decizii ale Curții Constituționale”, a spus ministrul justiției, Radu Marinescu.
De aici, orice tăiere din pensiile speciale este aproape imposibilă.
Ce șanse are un referendum pe pensiile speciale?
Până joi la ora 17, un număr de 52.800 de persoane au semnat o petiție în care cer organizarea unui referendum pentru tăierea pensiilor speciale. Puteți semna AICI
„Un referendum național pentru aplicarea principiului contributivității tuturor pensiilor, fără excepții, este soluția firească atunci când clasa politică doar promite că va rezolva inechitățile.
Pentru ca acest subiect să nu mai fie folosit doar pentru a câștiga voturi, pentru ca reforma să nu mai fie amânată zeci de ani, avem nevoie de un referendum. Cetățenii pot decide. Nu va fi ușor, dar este calea cea mai dreaptă într-un stat democratic.
Rezultatul unui referendum național trebuie pus în aplicare, chiar dacă, formal, Constituția nu îl consideră obligatoriu. El exprimă voința directă a poporului și transmite un mesaj clar către cei aflați la putere. Referendumul are o forță politică majoră: este un mandat imperativ din partea cetățenilor către Parlament și Guvern. Dacă oamenii votează DA, atunci autoritățile au datoria să reformeze cu adevărat pensiile speciale”, arată inițiatorii petiției.
Pensionar odihnindu-se - Foto: Freepik
Citește și: Magistrații apără pensie speciale de 20.000 lei. Nu suntem privilegiați. Se ascute lupta cu Bolojan
Referendumul pe pensiile speciale, convocat de Nicușor Dan
Acum, pensia specială este de 25.000 lei medie. Dacă petiția de mai sus ar deveni lege, atunci, pensiile speciale ar coborî la 7.000 de lei net. Atât este partea contributivă din pensiile speciale.
Un referendum poate fi convocat de președintele țării. Prin el, românii sunt chemați „să-şi exprime voinţa cu privire la probleme de interes naţional”, conform articolului 90 din Constituție.
Iohannis a făcut un referendum pentru „continuarea luptei împotriva corupţiei şi asigurarea integrităţii funcţiei publice”. Referendumul nu a avut nicio urmare practică.
Referendumurile referitoare la modificări constituționale ori demiterea președintelui sunt obligatorii. Celelalte, care vizează diverse teme, sunt pur consultative. Referendumul trebuie, apoi, validat la CCR. În România au fost 8 referendumuri. Cel mai cunosuct a fost cel pentru demiterea lui Băsescu, care a fost invalidat.
