CEL MAI CITIT ARTICOL SOCIAL PSD a dat liber la abuzuri în centrele pentru persoane cu dizabilități

DE Flavia Drăgan | Actualizat: 31.12.2018 - 10:38

Newsweek încheie 2018, în care pentru prima dată în istoria prestigioasei publicații americane a apărut o ediție românească, cu clasamentul celor mai citite articole din revistă. Modificările aduse de PSD, în noiembrie, unor legi importante au scandalizat opinia publică

SHARE

UPDATE joi: În forma trimisă spre promulgare, din Legea 8/2016 nu a mai fost eliminat articolul de lege potrivit căruia ONG-urile nu mai pot efectua vizite de monitorizare. Totuși, celelalte modificări asupra cărora Newsweek România a atras atenția sunt menținute.

Puteti consulta aici varianta de lege trimisă spre promulgare președintelui Iohannis. 

Newsweek România a cerut Consiliului de monitorizare informații despre experții independenți cu care va colabora, precum și criteriile după care au fost aleși. 

Citește și: CRJ: Vizitele de monitorizare în centrele pentru persoanele cu dizabilități, sub semnul întrebării

——-

ONG-urile nu vor mai putea face vizite de monitorizare neanunțate în centrele rezidențiale unde trăiesc copii și adulți cu dizabilități, potrivit unui proiect legislativ al senatorilor PSD, aprobat în Comisia pentru drepturile omului. 

Acest lucru, în condițiile în care, potrivit statisticii elaborate de Centrul de Resurse Juridice, un ONG care efectuează vizite de monitorizare din 2003, circa 8.000 de oameni au murit în centrele rezidențiale, între 2010 și 2016. 

36 de senatori PSD, între care Ecaterina Andronescu, Claudiu Manda, Robert Cazanciuc, Șerban Nicolae și Eugen Teodorovici, au propus modificarea Legii 8/2016, care se referă la activitatea Consiliului de monitorizare, instituție independentă, sub control parlamentar, care supraveghează modul în care sunt tratate persoanele cu dizabilități din centrele rezidențiale. 

Pesediștii au votat și prevederea potrivit căreia Consiliul trebuia să recomande măsuri pentru îmbunătățirea vieții persoanelor cu dizabilități, precum și obligația de a colecta constant informații cu privire la stadiul implementării Convenției Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități, act pe care România l-a ratificat în 2010. În schimb, senatorii PSD au fost darnici cu personalul Consiliului: au dublat numărul posturilor din instituție (de la 21 la 47), au introdus o prevedere prin care angajații beneficiază de sporuri și au crescut parcul auto de la trei mașini la 12. 

Pe de altă parte, beneficiarii acestor vizite, cărora Consiliul ar trebui să le apere drepturile, persoanele cu dizabilități din centrele rezidențiale, sunt privite ca potențiali atentatori la siguranța echipelor care merg în vizite de monitorizare, pesediștii introducând un spor de pericol de 15 la sută pentru experți. 

Citește și: Poveștile copiilor abandonați a doua oară

99 de senatori au votat în favoarea modificării Legii 8/2016, șapte senatori au votat împotrivă, iar doi s-au abținut. Senatul a fost cameră decizională pe această lege.  Lista tuturor modificărilor, aici. 

ONG-urile, interzis la vizitele de monitorizare inopinate 

Din 2003, Centrul pentru Resurse Juridice efectuează vizite de monitorizare în centrele rezidențiale în care trăiesc persoane cu dizabilități. Datorită vizitelor inopinate, opinia publică a aflat, de exemplu, despre situația celor 97 de oameni de la Măciuca, din Vâlcea, care erau legați de paturi, hrăniți insuficient, ținuți în frig și îndopați cu medicamente. Acolo au murit, în 2015 și 2016, opt oameni, pentru care cauza morții era „stop cardio-respirator” și „pneumonia” sau „bronșita”. 

Peste 18.000 de persoane adulte cu dizabilități erau instituționalizate în 426 centre rezidențiale, potrivit datelor disponibile pe site-ul Autorității Naționale pentru Persoanele cu Dizabilități (ANPD), la începutul lui martie 2018. De asemenea, peste 9.100 de copii cu dizabilități se află în grija statului, potrivit Autorității Naționale pentru Protecția Copilului. 

Acum, senatorii PSD au eliminat din textul Legii 8/2016 un articol care le dădea ONG-urilor dreptul să efectueze vizite inopinate în centrele rezidențiale și, în cazul în care descopereau că persoanelor cu dizabilități le erau încălcate drepturile, le puteau reprezenta în instanță.

Citește și: Uciși din grija statului. 362 de copii au murit în grija statului, în cinci ani

Articolul 4, litera i, care a fost abrogat, prevedea următoarele: „i) faciliteaza accesul, anuntat sau inopinat, al reprezentantilor organizatiilor neguvernamentale prevazute la art. 5 alin. (1), in institutiile prevazute la art. 2 alin. (2), in scopul monitorizarii respectarii drepturilor lor; pentru a asigura persoanelor cu dizabilitati o reprezentare independenta in fata unei instante sau in fata oricarui alt organism independent, organizatiile neguvernamentale mentionate au calitate procesuala activa in apararea drepturilor si intereselor legitime ale acestor persoane”.

Motivația inițiatorilor în acest caz a fost că membri ai ONG-urilor pot fi invitați să ia parte la procesul de monitorizare chiar de către Consiliul de monitorizare:„Consiliul (...) faciliteaza implicarea si participarea pe deplin a societatii civile, in special a persoanelor cu dizabilitati si a organizatiilor care le reprezinta, la procesul de monitorizare pe care il organizeaza”. 

În acest moment, intrăm acolo unde ni se cere ajutorul. Ne sună de la DGASPC-uri - «avem nevoie de consiliere, de asistență»-, mai putem intra unde un om dintr-o instituție ni se plânge sau acolo unde apar situațiile în presă și unde ni se refuză în primă instanță, apoi întrebăm dacă au discutat cu persoana care a suferit abuzul și dacă știu are dreptul la un avocat, dar nu mai poți intra inopinat și nu poți reprezenta un om, pentru ca nu ai un mandat. Tot ce poți face acum este să bați la ușă cu Convenția ONU pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități. Este halucinant”, a declarat, pentru Newsweek România, Georgiana Pascu, din cadrul Centrului pentru Resurse Juridice (CRJ). 

De altfel, activista a explicat că cea cea mai mare problemă pe care o ridică suprimarea articolului din Legea 8 este că ONG-iștii nu mai au calitate procesuală activă, adică nu îi mai pot reprezenta în instanță pe cei care le cer ajutorul. 

CRJ efectua aceste vizite de monitorizare inopinate în baza unui protocol cu Ministerul Muncii, dar și în baza Convenției Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități. În vara lui 2017, CRJ a fost notificat că nu mai este necesar să facă astfel de vizite, tocmai pentru că s-a înființat Consiliul de monitorizare. Ministrul Muncii, Lia Olguța Vasilescu, explica situația într-o scrisoare adresată comisarului pentru Drepturile Omului, din septembrie 2017: „ (...) Vă informăm că imposibilitatea de reînnoire a axcordului privind colaborarea cu acest organism neguvernamental în monitorizarea drepturilor persoanelor cu dizabilități în centrele rezidențiale s-a bazat pe următoarele considerente (...) Privitor la desemnarea unui mecanism independent, așa cum se prevede în articolul 33 al Convenției, s-a stabilit Consiliul de Monitorizare, o autoritate administrativă autonomă, cu personalitate juridică, sub control parlamentar”. Aceste precizări erau făcute la mai bine de un an de când funcționa Consiliul de monitorizare, înființat în ianuarie 2016, și care avea la activ o singură vizită de monitorizare, efectuată la solicitarea Înaltului Comisariat pentru Drepturile Omului, privind situația de la Măciuca, semnalată de CRJ și de jurnalistul Cătălin Tolontan. 

După ce Ministerul Muncii a refuzat înnoirea protocolului, CRJ a trimis încă de anul trecut solicitări către Consiliul de monitorizare, în care le-a transmis că vrea să încheie un protocol de colaborare pentru efectuarea de vizite în centre rezidențiale, chiar în baza articolului proaspăt abrogat. Propunerea a rămas fără răspuns. 

„Stai să te judeci cu fiecare centru, având oameni care mor acolo”

„Noi putem să mergem în continuare în vizite de monitorizare, invocând Punctul 1 al Convenției Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități, dar asta înseamnă să stai să te judeci cu fiecare centru, pe timpul tău, banii tăi și având oamenii care mor acolo. Încă de anul trecut, am transmis solicitări către Consiliul de monitorizare, în care le-am transmis că ne punem la dispoziția lor și că dorim să încheiem un protocol în baza Legii 8, articolul 4, litera i (exact articolul care a fost suprimat, n.red.) care explicitează pe scurt modul în care putem avea acces în instituții.  Este problema conflictului de interese, în care directorul sau șeful de centru este reprezentantul legal al unei persoane din centru, care nu va depune niciodată o plângere privind încălcarea unui drept sau minori pentru care directorul DGASPC sau șeful de centru sunt reprezentanți legali și care, în multe situații, rămân fără drepturi în instanță, sau situația persoanelor lovite sau abuzate”, a explicat Georgiana Pascu, pentru Newsweek România.

De altfel, activista a atras atenția și că, după ratificarea Convenției Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități, România avea obligația să modifice Codul civil, în ceea ce privește numirea tutorelui legal și punerea sub interdicție. „Acum, o persoană pusă sub interdicție este lipsită de orice drepturi, pe motiv că nu are capacitate, ceea ce contravine Convenției. Mai mult, după ce CEDO a dat hotărârea Câmpeanu vs. România, arătând că i-au fost încălcate drepturile, din acel moment, România raportează în mod periodic pentru respectarea acelei hotărâri, la Consiliul de Miniștri. De vreo doi ani, România spune că lucrează la un plan de acțiune și vor fi dispuse niște măsuri și că va veni cu o propunere de Ordin privind desemnarea unor reprezentanți personali”. 

O mostră din ceea ce promite România la Consiliul de Miniștri: „The authorities consider the mechanism to be created will render more meaningful the  involvement of the protected person in the decisional process. The personal representative will have  not only the right but also the professional duty to inform herself on the content of the complex  (re)evaluation and of the individual intervention plan and to actively participate and assist the   protected person through her future evaluations and will also be able to contest the abovementioned  decisions before judicial bodies”. (Autoritățile consideră că mecanismul care va fi creat va asigura mai bine protecția persoanei în procesul decizional. Reprezentantul personal nu va avea doar dreptul, dar și datoria profesională să informeze (beneficiarul) asupra evaluării și asupra planului de intervenție și să îl ajute să conteste deciziile înaintea instanței”, traducerea reporterului). 

Consiliul de monitorizare nu a anunțat cine sunt experții independenți cu care lucrează. Sursa: Site Consiliul de monitorizare

Adrian Wiener: Au înregimentat Consiliul 

Senatorul USR Adrian Wiener, membru în Comisia pentru Drepturile Omului, a criticat în mod repetat felul în care funcționează Consiliul de monitorizare. Comisia pentru Drepturile Omului din Senat este ordonatoare de credite pentru Consiliul de monitorizare și este instituția căreia Consiliul îi prezintă raportul de activitate. Vicepreședintele Comisiei, senatorul PSD Ioan Chisăliță, este și unul dintre inițiatorii modificării Legii 8. 

„Multe dintre modificări cresc dependența Consiliului de alte instituții, își asumă roluri pe care nu ar trebui să le aibă și care îi diluează esența – precum înființarea unui registru al persoanelor cu dizabilități, derularea unor activități privind formare de persoane, implicare în proiecte europene, la care sigur trebuie cofinanțare din partea unei alte instituții. Au înregimentat acest Consiliu, care își pierde rolul de a se asigura că instituțiile statului își fac treaba. Președintele și vicepreședintele pot să-și permanentizeze situația, să mai ceară un mandat, la care nu mai trebuie procesul întreg cu propunerea ONG-urilor, ci doar cu votul în comisii. Pe ultima sută de metri am reușit să scot o propunere potrivit căreia membrii Comisiei de drepturile omului ă poată fi de drept calificați pentru a fi președinți și vicepreședinți în Consiliu. Acest Consiliu ar fi trebuit să vină în Parlament o dată pe an, pentru prezentarea raportului de activitate”, a conchis senatorul USR. 

Cele mai importante modificări din Legea 8/2016

-Articol abrogat: Consiliul recomandă măsuri care vizează consolidarea calității vieții persoanelor cu dizabilități, colectează informații și informează publicul cu privire la drepturile persoanelor cu dizabilități 

- Abrogat: Activitatea de monitorizare pentru toate drepturile persoanelor cu dizabilități prevăzute în convenția ONU se realizează prin activități specifice de monitorizare și prin colectare continuă de informații și date cu privire la stadiul implementării Convenției. 

-Abrogat: Activitatea Consiliului se desfășoară atât de către consilierii de monitorizare, cât și de către experții independenți.

-Consiliul va realiza un Registru Național de evidență a persoanelor cu dizabilități, în vederea „monitorizării persoanelor cu dizabilități”

-Președintele și vicepreședintele Consiliului care au un mandat complet pot opta pentru ocuparea unei funcții în structurile Consiliului de monitorizare, fără concurs, cu avizul președintelui. 

-Creșterea numărului de posturi din Consiliu: de la 21 de persoane, inclusiv demnitari, au ajuns la 47, motivul - „este minimul necesar pentru sediul central și pentru fiecare regiune”. 

- Întreg personalul Consiliului beneficiază de sporuri sau alte adaosuri salariale, stabilite potrivit legii. Personalului Consiliului i se poate acorda un spor de 15 la sută pentru condiții deosebit de periculoase pentru personalul care efectuează vizite de monitorizare – „interacționează în mod constant cu beneficiari ai facilităților de tip rezidențial publice sau private ai spitalelor și secțiilor de psihiatrie, beneficiari ce suferă de schizofrenie, schizofrenie paranoidă, tulburări psihotice, boli contagioase”. 

-Creșterea parcului auto: de la 3 mașini, câte erau prevăzute inițial în lege, acum sunt 12 mașini 

-Legea prevedea ca echipele de monitorizare să fie formate din trei membri, dintre care un inspector de monitorizare și câte doi experți independenți. Legea se modifică: vizitele de monitorizare se fac din doi membri, din care un expert independent , motivul lor a fost că „structura de personal a Consiliului fiind insuficientă pentru asigurarea echipelor în forma actuală a legii”

CV-ul lui Florinel Butnaru, de pe vremea când era senator. 

Consiliul de monitorizare, condus de un inginer pesedist 

Consiliul de monitorizare are, pentru 2018, un buget de 4.240.000 de lei. În acest an, potrivit informațiilor publice publicate pe site, a efectuat o singură vizită de monitorizare, la centrul „Sf. Andrei” din Ploiești.

Din raportul de monitorizare disponibil pe site, știm doar că două angajate suspectate că ar fi fost violente cu copiii din centru au demisionat. Nu știm în ce stadiu sunt copiii sau ce s-a întâmplat acolo. 

Consiliul este condus de Florinel Butnaru, un inginer care a trecut de la PP-DD la PSD și care, în perioada comunistă, a fost închis, pentru că a deținut ilegal valută. De asemenea, în timp ce era înînchisoare, a fost recrutat de Securitate pentru a "pentru a furniza informații despre deținuți din cameră șide la punctul de lucru", sub numele conspirativ ”Radu”. Conform adeverinței eliberate de CNSAS, nu adat nici o notă informativă. Butnaru a fost și senator, în legislatura 2012-2016. 

Citește și: Uciși din grija statului. Dialog halucinant cu șeful unei instituții fantomă

Newsweek România a trimis o solicitare la Consiliul de monitorizare în 27 aprilie 2018, în care am întrebat despre vizitele de monitorizare programate pentru acest an, precum și dacă institutul a fost notificat cu privire la decese petrecute în centre rezidențiale. 

Nu am primit niciodată răspuns la solicitare, însă, în luna mai, am mers la sediul Consiliului, unde președintele Butnaru ne-a reproșat că îl atacăm, pentru că l-am întrebat cât câștigă și câți angajați are. 

În înregistrarea de mai jos, găsiți dialogul dintre reporterii Newsweek și Florinel Butnaru. 

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
© 2019 NEWS INTERNATIONAL S.A.