Legea privind plata pensiilor private, adoptată de deputați. Ce schimbări au fost aduse

Actul normativ mai are un pas până la intrarea în vigoare, după ce deputații au dat, a doua oară, votul asupra legii. În esență, aleșii au votat excluderea unui singur aliniat din legea contestată la CCR de Înalta Curte de Casația și Justiție (ICCJ) și grupulul parlamenta al Alianței pentru Unirea Românilor (AUR).

Este vorba de un amendament inclus anteror de senatorii din Comisia de muncă, care ar fi permis ca bolnavii de cancer să fie exceptați de la norma de a încasa o tranșă unică de cel mult 30% din activ.

Citeşte şi: Fondurile de pensii private devin şi mai sigure. Pot investi mai mult în titluri de stat

Legea privind plata pensiilor private, adoptată de deputați. Ce schimbări au fost aduse

Per ansamblu ei, legea a fost declarată constituțională de CCR, pe 25 noiembrie.

Actul normativ a fost adoptat de Camera Deputatilor cu 199 de voturi pentru, 87 contra, 12 abțineri și un unul nu a votat.

Legea a fost votată de senatori  pe 17 decembrie și poate merge de acum la Palatul Controceni pentru a fi promulgată de șeful statului.

Citeşte şi: Cum suplimentezi pensia contributivă? Pensionarii mai au nevoie de 1.300 lei pentru un trai decent

Actul normativ așteptat de 14 ani va intra în vigoare la un an de la publicarea în Monitorul Oficial.

Conform prevederilor inițiale ale reformei sistemului de pensii, legea de plată a pensiilor private trebuia adoptată din 2011, după trei ani de la înființarea fondurilor de pensii private în 2008.

Proiectul, adoptat pe 16 octombrie de Camera Deputaților, în calitate de for decizional, a fost elaborat de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) și pus pe traseul legislativ de Ministerul Muncii în luna august în contextul în care elaborarea acestei ultime etape a reformei sistemului de pensii este parte din demersurile pentru aderarea României la Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). Termenul asumat oficial de statul român pentru intrarea în OCDE este sfârșitul anului 2026.

Ce se schimbă

În prezent, din 2008 și până la intrarea în vigoare a Legii privind plata pensiilor private, declarată constituțională de CCR, normele tranzitorii prevăd două opțiuni pentru încasarea banilor: se poate opta fie între o plată unică, integrală, pe loc, a sumei acumulate, fie pentru plăti lunare egale, eșalonate, pe durata a cel mult 5 ani (cel mult 60 de plăți lunare).

Sistemul pensiilor administrate privat a depășit în noiembrie, după 17 ani de la lansare, pragul de 200 de miliarde de lei al activelor cumulate, echivalentul a aproximativ 40 de miliarde de euro și peste 11% din Produsul Intern Brut (PIB), după cum a arătat Dan Armeanu, vicepreședintele ASF  responsabil cu piața pensiilor private, într-o analiză transmisă Mediafax.

Legea trecută de CCR și votul din Senat prevede că, la cerere, contribuabili pot primi maximum 30% din valoarea activului său transferat către fondul de plată, la cerere, o singură dată, sub formă de plată unică acordată înaintea începerii plății pensiilor lunare, care pot fi împărțite pe o perioadă de cel puțin opt ani.

Plata se face până la rambursarea integrală a activului personal deținut de membrul unui fond de plată, iar în cazul în care decesul membrului survine înainte de rambursarea integrală a activului personal, valoarea neîncasată a acestuia se plătește moștenitorilor membrului, sub formă de plată unică.

Pensia se poate încasa și sub forma unei pensii viagere, efectuată în tranșe lunare fixe, calculate actuarial, până la data decesului membrului, beneficiarului sau supraviețuitorului, după caz. Moștenitorii membrului, beneficiarului sau supraviețuitorului au dreptul să primească doar sumele cuvenite și neîncasate de către acesta pentru perioada anterioară decesului, restul activului, daca mai există, rămânând la fondul de plată.

„Faptul că membrii fondurilor nu au acces la integralitatea fondurilor sub forma unei plăți unice integrale nu reprezintă o încălcare a dreptului de proprietate privată, ci reprezintă o măsură ce contribuie la menținerea viabilității și stabilității sistemului de plăți, dar și la previzionarea unor venituri suficiente pentru participanți pe toată durata vieții”, arată decizia CCR.

Plata unică se poate face doar în cazurile în care cuantumul activului personal nu depășește echivalentul a de 12 ori valoarea indemnizației sociale pentru pensionari stabilită pentru sistemul public de pensii. În prezent, valoarea indemnizației sociale pentru pensionari este de 1.281 lei, iar plafonul minim avut în vedere de legiuitor pentru o plată unică la cererea participantului fiind de este de 15.372 lei.

Curtea precizează, față de criticile semnalate, că nu există o deposedare de sumele acumulate: acestea rămân în proprietatea privată a participantului, fiind doar transformate, printr-un act de gestiune legală, în drepturi de creanță asupra furnizorului de pensii, care plătește lunar pensia cuvenită.

„Stabilirea unui cuantum al avansului din pensia facultativă și eșalonarea plății pensiei pe o perioadă de minimum 8 ani sunt măsuri proporționale cu scopul legitim urmărit, care au avut în vedere speranța de viață din România și sustenabilitatea fondurilor de pensii private și facultative. Curtea constată, așadar, că nu se pate pune nici problema unei exproprieri”, se arată în decizia CCR.

Singura prevedere considerată neconstituțională, fiind o discriminare nejustificată pe criteriul tipului de boală, este cea de la art. 55 alin. (2), conform căruia doar bolnavii cu afecțiuni oncologice pot primi, la cerere, 100% din valoarea activului lor personal sub formă de plată unică, spre deosebire de toți ceilalți, chiar dacă se află în situații medicale comparabile sau chiar mai grave din perspectiva prognosticului vital, a gradului de invaliditate și a impactului asupra calității vieții.