Legea 162/2023, în vigoare din 10 iunie, a adus mai multe modificări OUG 97/2005, privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români.
La acelaşi domiciliu, pot fi peste 10 persoane
Una dintre noutăți este limitarea numărului de persoane care își pot stabili domiciliul sau reședința la o adresă.
Legea 162/2023 stipulează că “nu poate fi înscrisă în actul de identitate adresa de domiciliu dacă în RNEP (Registrul Naţional de Evidenţă a Persoanelor - n. red.) sunt înregistrate mai mult de 10 persoane, la adresa respectivă”.
Restricția se aplică și la înscrierea în actul de identitate a mențiunii privind reședința, adică la obținerea vizei de flotant.
Citeşte şi: Cum poți să îți faci carte de identitate chiar dacă nu ai o adresă de domiciliu. Actele necesare
Limitarea nu se aplică însă și “în cazul titularului unui drept locativ asupra imobilului situat la adresa membrilor familiei extinse”, după cum apare în noua lege.
Prin familie extinsă, se înțelege titularul dreptului locativ, soțul sau soția acestuia, rudele (proprietarului sau ale soțului / soției) în linie dreaptă, precum și cele în linie colaterală, până la gradul al IV-lea.
Când vorbim despre "grad de rudenie în linie dreaptă", rude de gradul întâi sunt copiii şi părinţii, iar de gradul al II-lea, nepoţii şi bunicii.
Citeşte şi: Cel mult 10 persoane pot fi înregistrate la o adresă de domiciliu, în România
Pe de altă parte, în linie colaterală, fraţii sunt rude de gradul al II-lea, unchii sau mătuşile, dar şi nepotul, de gradul al III-lea, iar verii primari de gradul al IV-lea, conform Avocatnet.
OUG 97/2005 stabilește acum că persoanele ce nu locuiesc la adresa din buletin au 15 zile la dispoziție pentru a-și schimba actele sau pentru a-și face mutația, altfel riscă o amendă.
Amenzile sunt între 40 de lei și 80 de lei. A apărut și obligația ca gazdele celor ce n-au înscrisă în actul de identitate adresa la care locuiesc efectiv, să-i însoțească pe aceștia la autorități, pentru a-i lua în spațiu.
