Italia și România intră în criza pensiilor. Sunt prea mulți pensionari. Lipsesc 2.000.000.000€

În Italia trăiește cea mai mare comunitate de români și desigur de pensionari. În timp ce Italia se confruntă cu provocări demografice și economice majore, precum scăderea ratei natalității și creșterea numărului de pensionari, România se află într-o situație similară.

Citește și: Pensiile nu vor mai putea fi plătite. Vine încă o confirmare oficială. „Sunt prea mulți pensionari”

În ambele țări, sistemul de pensii pune presiune pe bugetul național, în contextul unei populații îmbătrânite și al unei forțe de muncă aflate într-un declin constant.

România: deficit uriaș la bugetul de pensii. Bolojan vrea să crească vârsta de pensionare

În România sistemul de pensii are câteva mari probleme pe care le găsim și în Italia. Ministrul muncii, Florin Manole, a fost nevoit să recunoască faptul că în doar 6 luni deficitul la sistemul de pensii este de 4.000.000.000 de lei. Până la final de an acesta va fi în jur de 10.000.000.000 lei. 

Acest deficit ar fi trebuit să fie unul mai mare dacă guvernul își ținea toate promisiunile.

Guvernul ar fi trebuit nu a oferit indexarea de la 1 ianuarie 2025. Creșterea pensiilor ar fi crescut deficitul cu încă 2.800.000.000 euro, adică 13 miliarde de lei, potrivit calculelor Newsweek.

Guvernul nu va da nici indexarea de 7% de la 1 ianuarie 2026. Pentru această indexare, guvernul ar fi avut nevoie anul viitor de 1.900.000.000 euro, adică aproape 10.000.000.000 lei.

Dacă s-ar fi dat cele 2 indexări, deficitul la sistemul de pensii ar fi urcat anul viitor cu încă 23 miliarde de lei.

Din același motiv a fost amânată pe termen nedefinitiv mica reclaculare. 

Cu cele 2 indexări și cu banii de la mica recalculare, sistemul de pensii ar fi intrat în colaps.

Italia și România intră în criza pensiilor. Sunt prea mulți pensionari. Lipsesc 2.000.000.000€

În România situația este similară cu Italia, cu o populație în continuă îmbătrânire și o forță de muncă în scădere, iar prognozele indică un sistem de pensii care va deveni tot mai greu de susținut în viitor.

Citește și: CCR a amânat tăierea pensiilor speciale. Bolojan a amenințat cu demisia

Bugetul pentru plata pensiilor în România, gestionat de Casa Națională de Pensii Publice, este estimat la aproximativ 150,82 miliarde de lei pentru anul 2025, reprezentând o pondere semnificativă de 7,89% din Produsul Intern Brut.

Situația va fi cu atât mai îngrijorătoare deoarece numărul angajaților va fi mult mai mic. În același timp, la orizontul anului 2030 România se va confrunta cu pensionare unui mare număr de oameni. Vor ieși la pensie așa numiții decreței. 

Citește și: Un pensionar a primit pensie scăzută cu 200 lei la Mica Recalculare. Surpriză neplăcută pe cupon

Experții spun că până în 2030 vor ieși la pensie 1.300.000 de români.

Cine le va plăti pensiile? În România se nasc, anual145.000 de copii. Pornind de la ideea că vor intra în câmpul muncii tot 150.000 de români, anual, până în 2030 numărul acestora ar fi de 600.000.

Citește și: Pensiile nu vor mai putea fi plătite. Vine încă o confirmare oficială. „Sunt prea mulți pensionari”

Diferența ne spune că pentru 750.000 de pensionari nu vor fi bani de pensii.

Ministrul muncii Florin Manole este totuși optimist. „Este un ecart tangibil, dacă combatem munca la negru”, El crede că că sistemul de pensii nu va intra în colaps odată cu ieșirea la pensie a generaţiei ”decreţeilor”,

Pensionari în Italia Foto: Freepik (rol ilustrativ)

În 2025, vârsta standard de pensionare în România este de 65 de ani pentru bărbați și 63 de ani pentru femei, atingându-se prin creștere conform unui calendar stabilit.

Există și cazuri de pensionare anticipată, cu cel mult 5 ani înainte de vârsta standard, dacă se îndeplinește un stagiu complet de cotizare suplimentar.

Presiune bugetară mare cu pensiile

Și în Italia, ca și în România, autoritățile se confruntă cu o dilemă similară: cum să gestioneze cheltuielile cu pensiile în fața unei populații care îmbătrânește rapid.

Estimările arată că până în 2060, populația activă din Italia va scădea cu 34%, iar numărul de lucrători va scădea cu 6 milioane până în 2035.

Există mici exemple de inversare a acestei tendițe dar e mult prea puțin.

În Piemont, de exemplu, rata de ocupare a forței de muncă a crescut de la 67,1% la 69%, iar șomajul a scăzut de la 6,2% la 5,4%.

Totodată, populația inactivă a scăzut de la 28,4% la 27%, conform unui raport social INPS prezentat ieri.

Fostul ministru italian Elsa Fornero a avertizat cu privire la interpretarea excesiv de optimistă a acestor date, subliniind că mai este mult de parcurs.

În Italia, cu o speranță de viață în creștere și o rată a fertilității printre cele mai scăzute din Europa, unii oficiali propun măsuri precum pensionarea anticipată pentru anumite categorii de angajați, ceea ce ar putea agrava și mai mult presiunea asupra bugetului.

În România, discuțiile despre reducerea vârstei de pensionare sau extinderea pensiilor anticipate sunt la ordinea zilei, dar sunt privite cu precauție deoarece ar putea apărea proteste.

Citește și: Bolojan pus la zid de CSM pentru că vrea desființarea pensiilor speciale de 25000 lei. „Un mincinos”

În fața acestei situații, atât Italia, cât și România trebuie să găsească soluții sustenabile pentru a menține sistemele de pensii pe termen lung.

Politici pentru stimularea natalității și atragerea de imigrație ar putea deveni esențiale pentru a compensa scăderea populației active.

Astfel, ambele țări vor depinde tot mai mult de o populație tânără și activă, pentru a asigura viabilitatea sistemului de pensii și stabilitatea economică în viitor.