Italia schimbă regulile la pensie: impact pentru cei peste 1.150.000 de români. Ce trebuie să știe?

Reforma pensiilor din 2025 s-a întors în centrul dezbaterii politice și sindicale din Italia, după declarațiile CGIL(Confederația Generală Italiană a Muncii) și propunerile care prevăd folosirea plății compensatorii pentru a facilita ieșirea la pensie mai devreme.

În timp ce guvernul lucrează la un nou sistem de pensii, cea mai mare confederație sindicală a anunțat o demonstrație pentru 25 octombrie și critică ferm unele dintre măsurile care se discută.

Italia schimbă regulile la pensie: impact pentru cei peste 1.150.000 de români. Ce trebuie să știe?

Între timp, Forza Italia cere scutiri fiscale pentru al 13-lea salariu al pensionarilor. Această dezbatere este deosebit de relevantă pentru românii din Italia — 1.151.395 cetățeni români locuiesc acolo și mulți se vor pensiona în următorii ani; ei trebuie să cunoască modificările legislative care le pot afecta veniturile și securitatea socială.

Procesul de reformă începe într-un context economic și demografic complex: îmbătrânirea populației, presiuni fiscale și necesitatea de a asigura sustenabilitatea sistemului public de pensii.

De ani de zile se caută echilibrul între menținerea drepturilor dobândite și ajustarea regulilor pentru a evita un deficit structural. În 2024, guvernul a purtat discuții tehnice cu partenerii sociali și cu sindicatele principale, inclusiv CGIL, în încercarea de a identifica soluții capabile să reducă rigiditățile cerințelor de eligibilitate și să deblocheze fluxurile de pensionare, în special pentru lucrătorii în vârstă.

În acest cadru, problema indemnizației de concediere și a ideii de a folosi această sumă pentru pensionarea anticipată a devenit unul dintre punctele cele mai controversate.

Citește și: Ajutor la pensie pentru facturi. În care cazuri trebuie să depui o nouă cerere ca să nu pierzi banii

Poziția critică a CGIL privind utilizarea plății compensatorii

CGIL a adoptat o poziție clară: sindicatul se opune ideii de a folosi indemnizația de concediere ca instrument principal de finanțare a pensionării anticipate.

Conform CGIL, o astfel de opțiune ar afecta grav lucrătorii și ar eroda rolul indemnizației ca «plasă de siguranță» la încheierea contractului de muncă.

Maurizio Landini critică delegarea responsabilității către individ, în locul unei soluții colective și garantate de stat, și consideră că folosirea TFR-ului nu constituie o reformă structurală, ci o măsură paliativă care lasă neacoperite segmente vulnerabile ale forței de muncă.

Foto: Freepik (rol ilustrativ)

În Italia, „indemnizația de concediere” (TFR – Trattamento di Fine Rapporto) reprezintă o sumă de bani acumulată de angajator pentru fiecare salariat pe toată perioada contractului.

Ea se plătește la încetarea muncii și are rolul de a oferi un sprijin financiar suplimentar, o „plasă de siguranță” între viața profesională și pensie.

Spre deosebire de România, unde nu există o astfel de compensație obligatorie, TFR-ul este o componentă importantă a drepturilor salariale ale lucrătorilor din Italia, inclusiv pentru cei peste 1,15 milioane de români stabiliți aici.

Tocmai de aceea, orice modificare privind folosirea acestor bani – cum ar fi propunerea de a-i utiliza pentru pensionarea anticipată – este un subiect sensibil și cu impact direct asupra comunității românești.

Citește și: Cum iei 450 lei ajutor la pensie pentru plata facturilor? Unde și cum depui cererea?

Indemnizația de concediere (TFR) și pensionarea anticipată: detalii și aspecte critice

În discuțiile publice a apărut propunerea ca, pentru a încuraja pensionarea anticipată, salariații să poată accesa în avans indemnizația de concediere.

Aceasta ar reduce timpul de așteptare până la primirea pensiei. Deși soluția pare să ofere o cale rapidă pentru ieșirea din activitate, mulți observatori, în frunte cu CGIL, avertizează asupra efectelor negative:

• Erodarea plății compensatorii ca garanție post-angajare: indemnizația de concediere reprezintă adesea un sprijin financiar important la sfârșitul carierei; utilizarea ei timpurie poate lăsa foștii lucrători fără rezerve financiare, sporind riscul de sărăcie la bătrânețe.

• Risc de inegalitate: nu toți lucrătorii acumulează aceeași sumă de TFR: angajații cu cariere discontinue, cu contracte part-time sau precare ar fi dezavantajați.

• Transferul responsabilității de la stat la individ: o măsură care transformă pensia într-un produs dependent de economiile personale slăbește caracterul redistributiv al sistemului public.

Preocupările exprimate de Maurizio Landini

Landini a subliniat că accesul anticipat la TFR poate rezolva doar parțial problema blocajului pensionărilor și că o astfel de măsură ignoră necesitatea unei reforme cuprinzătoare.

El punctează lipsa unor soluții pentru cei cu contribuții mici sau cariere fragmentate: aceștia sunt exact cei care riscă cel mai mult din cauza folosirii anticipate a economiilor personale.

În opinia sa, reforma trebuie să fie unică, publică și protectoare pentru toate categoriile de lucrători.

Un fenomen semnalat frecvent este „blocajul fluxurilor de pensionare”: reglementările mai stricte și creșterea pragurilor de vârstă au făcut dificilă ieșirea la pensie pentru mulți. Consecințele, conform unor studii INPS, includ:

• Creșterea duratei medii de muncă, în special pentru cei peste 60 de ani.

• Reducerea posibilității de rotație a personalului în firme, cu efect negativ asupra angajării tinerilor.

• Deteriorarea stării de sănătate fizică și mentală a lucrătorilor în vârstă, obligați adesea să facă eforturi care le depășesc capacitățile.

CGIL leagă aceste efecte de lipsa unor reforme structurale și respinge măsurile paliative, precum utilizarea indemnizației de concediere, considerate inadecvate pe termen lung.

Citește și: Șefa CSM a scris la UE ca pensiile speciale să nu fie tăiate. O așteaptă o pensie de 30.000 lei

Propunerile CGIL privind reforma pensiilor

La manifestația din 25 octombrie, CGIL va prezenta un pachet de propuneri care vizează:

• Flexibilitate la pensionare începând de la 62 de ani, cu mecanisme care să evite penalizările.

• Îmbunătățirea pensiilor minime pentru a asigura un trai demn.

• Scheme speciale de pensionare anticipată pentru activități grele sau periculoase, fără pierdere de drepturi.

• Recunoașterea perioadelor de muncă fragmentată (carieră discontinuă) în calculul contribuțiilor și al drepturilor la pensie.

Sindicatul susține revenirea la un model mai redistributiv, în care pensiile nu depind excesiv de economiile individuale, ci reflectă producția totală a societății administrată public.

Demonstrația CGIL din 25 octombrie: motivații și obiective

La Roma, manifestația programată pentru 25 octombrie își propune să aducă în stradă mii de lucrători și pensionari pentru a cere un dialog real cu guvernul, apărarea principiilor echității și respingerea ideii că muncitorii trebuie să suporte soluțiile temporare ale statului.

Evenimentul va fi și o ocazie pentru comunitățile de emigranți — inclusiv pentru românii din Italia (1.151.395 persoane) — să-și facă auzite preocupările, în special ale celor care se apropie de vârsta pensionării și trebuie să cunoască orice modificare legislativă care le poate afecta drepturile.

Cererea Forza Italia de a scuti pensionarii de impozit pe al 13-lea salariu

Forza Italia a propus o scutire fiscală pentru al 13-lea salariu al pensionarilor, o măsură menită să amelioreze puterea de cumpărare a persoanelor cu venituri fixe.

Reacțiile variază: unele sindicate sprijină poziția dură a CGIL, altele cer prudență și dialog; asociațiile de pensionari cer măsuri structurale pe termen lung; mediul de afaceri susține soluții care să faciliteze rotația personalului, avertizând însă asupra riscurilor fiscale ale unor reforme prea generoase.

Guvernul afirmă deschidere la discuții, dar pare reticent în fața unor schimbări radicale, preferând soluții care să asigure sustenabilitatea financiară.

Reforma pensiilor din 2025 rămâne un test critic pentru societatea italiană: trebuie găsit un echilibru între sustenabilitatea bugetară și protejarea drepturilor dobândite.

Criticile CGIL arată că procesul va fi lung și dificil; găsirea unei soluții durabile va necesita atât decizii curajoase, cât și consultare reală cu partenerii sociali.