Pensiile speciale au devenit o temă delicată în agenda guvernelor succesive, în ciuda angajamentului României, prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), de a le reforma.
În 2024, Comisia Europeană a suspendat temporar o tranșă de 869 de milioane de euro din cauza întârzierii reformei în acest domeniu – una dintre condițiile esențiale pentru accesarea fondurilor.
De ce pensiile speciale sunt cât 10 pensii contributive? Ce bani iau „specialii” fără să contribuie
Spre deosebire de cele peste 4,5 milioane de pensii calculate conform contribuțiilor acumulate în timp de fiecare beneficiar, pensiile speciale sunt reglementate de alte norme. Ele se aplică unor categorii profesionale precum magistrați, diplomați, funcționari parlamentari sau personal aeronautic.
Deși în multe state există forme de pensii ocupaționale, în România termenul de „pensii speciale” are o semnificație aparte.
Acestea nu urmează principiul contributivității și sunt definite prin reguli distincte – aspect reflectat chiar și în documente oficiale precum PNRR și Strategia fiscal-bugetară.
O pensie specială medie ajunge la aproximativ 25.000 de lei, însă doar 7.000 de lei provin din contribuțiile efective ale beneficiarului. Diferența de 18.000 de lei este acoperită direct din bugetul de stat – adică din banii tuturor contribuabililor.
În comparație, pensionarul mediu din sistemul contributiv primește doar 2.740 de lei, iar pensia minimă este de 1.281 de lei.
Ele se diferențiază prin faptul că atât vârsta de pensionare, cât și valoarea pensiei sunt stabilite prin norme speciale, în afara sistemului general.
Din ianuarie 2024, pensiile obișnuite sunt ajustate printr-o formulă nouă, care include rata inflației și o parte din creșterea reală a salariului mediu brut, conform PROTV.
Totuși, din cauza constrângerilor bugetare, acest mecanism a fost suspendat pentru 2025. În schimb, pensiile speciale nu sunt indexate automat, ci pot fi influențate politic.
În sistemul public, valoarea pensiei este direct proporțională cu contribuțiile adunate pe parcursul vieții profesionale. În cazul pensiilor speciale, calculul include și o componentă bonus, iar vârsta de retragere este adesea redusă.
Cine beneficiază de pensii speciale?
Legislația în vigoare prevede șase mari categorii de beneficiari ai pensiilor de serviciu:
-
Judecători și procurori
-
Diplomați
-
Personalul aeronautic civil
-
Grefieri și angajați auxiliari ai instanțelor și parchetelor
-
Funcționari parlamentari
-
Personalul Curții de Conturi
În aceste cazuri, valoarea pensiei este stabilită la 80% din veniturile brute și sporurile din ultima lună de activitate, fără a depinde în mod direct de contribuțiile la sistemul de pensii.
Asta face ca ele să nu reflecte efortul financiar real depus de-a lungul carierei, așa cum se întâmplă în cazul majorității pensionarilor.
În 2023, pensiile speciale au reprezentat 1% din PIB – aproximativ 3,5 miliarde de euro. Beneficiarii se ridică la peste 300.000 de persoane, inclusiv în jur de 87.000 de foști angajați MApN și 10.000 de persoane cu indemnizații speciale. Datele privind personalul fostului MAI nu sunt publice.
Cazuri particulare: Parlamentarii și magistrații
În noiembrie 2023, Curtea Constituțională a decis că pensiile speciale ale parlamentarilor sunt constituționale, atât timp cât se aplică doar începând cu viitorul mandat. Astfel, cei aleși în 2024 sunt primii care nu vor mai beneficia de acest drept.
În ceea ce privește magistrații, Legea nr. 303/2022 stabilește că pensia de serviciu se calculează tot pe baza ultimului salariu brut și a sporurilor, în proporție de 80%.
În aprilie 2025, 5.624 de magistrați și 2.291 de angajați auxiliari beneficiau de aceste pensii. Pensia medie pentru judecători și procurori este de 25.214 lei, din care doar 7.428 lei provin din contribuții.
Restul, aproape 22.000 lei, sunt plătiți din bugetul de stat. Prin comparație, pensia medie din sistemul public este de doar 2.811 lei.
Alte categorii privilegiate
În afară de magistrați și parlamentari, mai primesc pensii speciale:
-
Diplomați – pensie medie de 6.909 lei (cu 3.015 lei din bugetul de stat)
-
Funcționari parlamentari – pensie medie de 6.137 lei (3.535 lei din bugetul de stat)
-
Angajați ai Curții de Conturi – pensie medie de 10.040 lei (2.192 lei din bugetul de stat)
Fiecare categorie are propriile norme și perioade de cotizare, însă regula generală privind calculul – 80% din veniturile din ultima lună – rămâne constantă.
Militarii și pensiile din sistemul paralel
Un alt segment important este cel al militarilor, care au propriul sistem de pensii, separat de CNPP. Pentru a beneficia de pensia de serviciu, aceștia trebuie să îndeplinească anumite condiții de vârstă și vechime, cu o limită minimă de pensionare de 45 de ani.
Calculul se bazează pe media veniturilor brute din cele mai bune șase luni din ultimii cinci ani de activitate – ceea ce permite obținerea unor valori semnificativ mai mari.
Această categorie include angajați ai MApN, SIE, STS și SPP. În aprilie 2025, pensia medie netă a foștilor militari era de 4.917 lei – mult peste media sistemului public.
Cea mai mare pensie militară înregistrată în martie 2025 a fost de 43.072 lei brut. La polul opus, pensia minimă pentru un militar cu stagiu complet de cotizare a fost de 1.486 lei.
