Reforma pensiilor speciale revine în prim-planul agendei politice și publice din România. Autoritățile discută atât despre majorarea vârstei de pensionare pentru magistrați, cât și despre reducerea cuantumului pensiilor speciale, pentru a alinia sistemul la principiile de echitate și sustenabilitate.
Noile propuneri vizează atât pensiile aflate în plată, cât și cele care urmează să fie acordate în viitor, iar măsurile ar putea produce schimbări semnificative în sistemul judiciar și nu numai.
De ce nu pot fi tăiate pensiile speciale acum? Ministrul Justiției invocă “principii”
Declarațiile recente ale ministrului Justiției, Radu Marinescu, aduc în discuție o schimbare majoră: majorarea vârstei de pensionare la 65 de ani pentru magistrați, în linie cu practica europeană.
Într-o intervenție televizată la Antena 3, Marinescu a explicat că acest subiect a fost discutat în cadrul coaliției guvernamentale, iar una dintre variantele analizate este o trecere etapizată către această nouă vârstă.
Citește și: Judecătorii cer ca „pensiile speciale să fie aproape cât salariile”. Șefa CSM are 65.000 lei/lună
„Şi aici deja avem o lege din 2023 care spune că se va trece la vârsta de 60 de ani, cu creştere etapizată – câte patru luni pentru fiecare an. Asta permite predictibilitate, în funcție de momentul intrării în profesie”, a explicat ministrul.
Foto: Ministrul Justiției spune de ce nu pot fi tăiate pensiile speciale din toamnă Sursa: Freepik
În prezent, magistrații se pensionează, în medie, la 52-54 de ani, deși în trecut au existat cazuri de pensionare și la 47-48 de ani. Creșterea vârstei de pensionare este considerată o soluție de sustenabilitate și echitate.
„Vrem să ducem la 65 de ani, dar trebuie să respectăm, spune Curtea Constituţională, un mecanism de etapizare asupra căruia putem discuta”, a mai precizat Marinescu.
Mai multe detalii aici: Bolojan taie pensiile speciale: „Pensia unui magistrat să nu depășească 70% din ultimul salariu net”
Întrebat dacă această măsură poate fi aplicată din toamna acestui an, ministrul a fost categoric:
„Nu, pentru că trebuie să respectăm principiile jurisprudențiale și cadrul legal deja stabilit. E nevoie de o abordare atentă și etapizată.”
Reducerea cuantumului pensiilor speciale: de la 85% la 70%
În paralel cu discuțiile despre vârsta de pensionare, autoritățile vizează și diminuarea nivelului pensiilor speciale. Conform declarațiilor lui Ilie Bolojan, noua formulă de calcul va reduce semnificativ pensiile viitoare, fără a afecta pensiile aflate deja în plată.
„Propunerea este ca valoarea pensiei să fie de maximum 70% din ultimul salariu net. Oricum este un nivel superior față de multe țări din UE”, a spus Bolojan.
În prezent, pensiile speciale ale magistraților reprezintă 85% din salariul mediu brut, iar deoarece veniturile brute sunt cu 40% mai mari decât cele nete, pensiile ajung să fie mai mari decât ultimul salariu net primit în activitate – o anomalie fiscală care a stârnit numeroase critici.
Noua formulă de calcul propusă:
-
55% din venitul brut în ultimii 5 ani;
-
dar nu mai mult de 70% din ultimul salariu net.
De ce este necesară această reformă a pensiilor speciale?
România încearcă să-și alinieze sistemul de pensii la standardele europene și să reducă inechitățile dintre categoriile sociale. Pensiile speciale, în special cele ale magistraților, au fost criticate de-a lungul timpului pentru lipsa lor de sustenabilitate și pentru faptul că depășesc cu mult pensiile contributive.
Citește și: Judecătorii CCR cu pensii speciale de 68.000 lei au decis: Plata CASS la pensie este obligatorie
Ministrul Justiției a subliniat că aceste schimbări trebuie realizate cu respect față de Constituție și jurisprudența Curții Constituționale:
„Afirm că avem un sistem judiciar stabil. Nu cred că domnul prim-ministru nu are în vedere formula de etapizare pentru că ea s-a conturat ca fiind o certitudine.”
