UPDATE. Premierul Bolojan a răspuns unor întrebări legate de subiectele recente
-despre demisia lui Anastasiu:
Demisia a fost semnată. Astăzi am semnat să plece la Administrația Prezidențială.
-Despre Marian Neacșu și Radu Oprea. Considerați că ar trebui să plece și ei?
Consider că avem nevoie în toate pozițiile de oameni cu experiență, care pot pune reforme în mișcare, cu respectarea condițiilor legale. Orice om care a avut un incident, dacă e reabilitat, consider că își poate continua activitatea.
-Ați spus că în anii 90 aveați o mică afacere și veneați la București pentru aprovizionare și că dădeați mită la poliție. Când ați dat ultima dată mită?
Nu am spus că am dat mită. Am spus că erau niște practici de a te opri pe drum și de a-ți căuta nod în papură: aveai posibilitatea să iei amendă sau să rezolvi altfel. Fiecare om a procedat cum a considerat de cuviință.
Eu nu am încurajat și nu încurajez darea de mită sau plata unor atenții.
Când a depins de mine, dacă am făcut ceva, și dacă vă uitați în 2005-2006 este că serviciile care erau pervertite: pașapoarte, înmatriculări, au fost operaționalizate.
Cred că noi avem obligația, atunci când ocupăm o funcție publică, ca aceste sisteme să nu mai funcționeze. E greu să ai sisteme perfecte, mereu vor fi probleme. Niciunii nu suntem perfecți, dar nu trebuie să tolerăm sisteme de tip industrial.
Noi măsuri propuse de guvern privind pensiile speciale și investiții
Ilie Bolojan anunță ce măsuri ia guvernul în legătură cu pensiile speciale.
Principalele declarații ale premierului:
Aș dori să vă prezint 2 subiecte:
1 ține de pensionarea magistraților
2. investiții
Despre investiții
Investiții: asigurarea fluxurilor de investiții în România în perioada următoare este un obiectiv important. Aceste investiții pot contribui și la dezvoltarea industriei de apărare, o parte dintre ele fiind cu fonduri de la Comisia Europeană prin programul „Safe”.
Lucrăm cu toate ministerele pe aceste proiecte să definitivăm listele de proiecte care ar urma să fie finanțate prin PNRR sau „Safe” și să discutăm cu Comisia Europeană pentru a clarifica condițiile în care putem accesa în maxim de avantaj pentru România aceste finanțări.
Azi vom comunica CE propunerile pe care România le face pentru programul Safe.
În ceea ce privește PNRR, tb să închidem lista de proiecte astfel încât să nu pierdem niciun leu. Căutăm toate soluțiile ca să asigurăm front de lucru pentru constructori să eliminăm orice blocaje și să consumăm aceste resurse.
Țările care vor acești bani comunică CE lista de proiecte și se va stabili un mecanism prin care cele 150 de miliarde vor fi alocate pe țări. Din datele pe care le avem sunt cel puțin 20 de țări din UE care vor acești bani.
Pachetul României va conține propuneri de la Ministerul Apărării, dar, de asemenea, propunem și proiecte de infrastructură militară civilă, deci cu o funcționare mixtă, cum sunt coridoarele de transport importante. Având în vedere volumul de lucrări pe autostrăzi, cel puțin două proiecte urmează să fie propuse în acest proiect pe această zonă.
Pe zona de împrumuturi ne propunem să luăm cea mai mare sumă posibilă.
Dacă terminăm proiectele, ne luăm banii, dacă nu le termină, nu luăm bani și plătim penalități.
Ilie Bolojan: Magistrații se vor pensiona cel mai devreme la 58 de ani, iar pensia nu va fi mai mare de 70% din ultimul salariu net
Avem o urgență legată de clarificarea de modul în care se pensionează magistrații în România
Avem ca termen până în noiembrie să rezolvăm aceste jaloane altfel vom pierde banii.
Când vom avea un corp de magistrați care va rămâne în activitate până la vîrsta standard de pensionare vom avea o calitate a serviciului de justiție din România mult îmbunătățită. Este foarte importat să avem un sistem de justiție funcțional.
Componente:
- ieșirea la pensie prea repede. Din cazurile pe care le avem în ultimii ani și am avut posibilitatea ca timp de trei luni de zile să semnez pensionări de magistrați, suntem în situația în care 2/3 dintre magistrați ies la pensie la 47,48,49 de ani. Este o vârstă a maturității profesionale în orice domeniu. E o problemă de calitate și de sustenabilitate în anii următori. Nu mai avem oameni care să înlocuiască. Nu mai există oameni pe piața muncii. Generațiile care vin sunt la jumătate sau mai mici decât cele care ies la pensie sau urmează. Avem o criză pe care o resimt cei din sectorul privat.
Prin urmare această propunere vine să crească vârsta de pensionare.
- valoarea pensiei este la nivelul ultimului salariu. Am avut 2 etape aceste acumulări negative. Am avut ani, înainte de 2020 în care datorită formulei din lege, și anume ca pensia unui magistrat să fie 80% din venitul brut, în fapt 80% din brut înseamnă mai mult decât venitul net.
Ani de zile pensiile au fost mai mari decât salariile, lucru care este total anormal și nu există nicăieri, în afara unor pensii private. Acum s-a introdus o frână la această prevedere și s-a adăugat „dar nu mai mult decât ultimul venit”. Ceea ce înseamnă că în acești ani pensiile au fost la nivelul ultimului salariu. Suntem în situația în care o pesnie medie în sistemul de justiție este de aproximativ 25.000 de lei, aproximativ 5.000 de euro net. O pensie medie în România este undeva între 500-600 de euro. E o diferență foarte mare și nicărieri în sistemele europene nu există o astfel de prevedere.
- a treia problemă: avem legi de salarizare care sunt interpretabile, neclare și de multe ori au fost forțate în interpretarea lor.
Acestă situație ne-a dus să avem 20.000 de acțiuni în instanțe generate de oameni din sistemul de justiție pentru drepturi salariale, pe bază de discriminare. Pentru sporuri, pentru condiții vătămătoare de muncă sau pe acte administrative validate prin hotărâri judecătorești.
Guvernele României a trebuit să plătească aproximativ 10 miliarde de lei, aproximativ 2 miliarde de euro diferențe salariale în acest sistem. S-au făcut parțial eșalonări. Cea de anul trecut nu a fost încă achitată. Înțeleg că mai există un stoc de sentințe: alte miliarde de lei. Ceea ce înseamnă un sistem impredictibil de salarizare, ceea ce înseamnă pentru statul român sume care nu pot fi prevăzute. Nu ne mai putem permite. E nevoie să intervenim și pentru a interveni cu o lege de salarizare care să nu permită interpretări, să fie clară. Nu să reducem salarii, ci pentru predictibiliate, stabilitate.
Propunem:
în primul rând, legat de vârstă și vechime - creștrea vârstei de pensionare la cea standard la 65 de ani, față de vechimea pe care o prevede legea , o creștre la 35 de ani. Există posibilitatea ca un magistrat care lucrează de la început în sistemul de magistratură să iasă la pensie mai devreme, dar nu la 48 de ani ci la 58 de ani. Dar în fiecare an pierde 2 procente la pensie.
În aproape toate țările de pensionare vârsta de pensie este de aproape 65 de ani
Cuamtumul pensiei: majoritatea pensiilor au un procent care se referă la valoarea salariilor din ultimii 4-5 ani de activitate. Din această medie în unele țări se calculează diferinte procente.
În unele țări sistemul este total contributiv, în alte țări formula este de 60-70 % din salariul net din ultimii ani de activitate.
În această situație, am făcut o propunere care ține cont de acest principiu de bază de contributivitate dar și de formulele din legistația românească și de deciziile CCR:
Propunerea este ca valoarea pensiei să fie de maxim 70% din ultimul salariu net.
O valoarea care oricum este la nivel superior a situației din țările UE. Calculul efectiv se face raportându-se la veniturile brute.
Un procent de 55% din venitul brut în ultimii 5 ani, dar nu mai mult de 70% din ultimul salariu net.
Aducem într-o zonă de normalitate, atât în ceea ce privește vârsta și pensia.
Urmează să discutăm să vedem dacă sunt sugestii de modificări, astfel încât săptămâna viitoare să avem pachetul definitivat.
Propunerile sunt în măsură să respecte principiile care țin de legislație. Au fost analizate deciziile CCR în așa fel încât aceste propuneri să îndeplinească aceste decizii.
Ce se întâmplă cu magistrații care au îndeplinit condițiile de pensionare
Magistrații care îndeplinesc condițiile actuale în prezent se pot pensiona după legea în vigoare.
--
”Transmit un mesaj de compasiune pentru familiile care au avut victime în județul Suceava, în furtuna care a avut loc și în inudațiile acestor furtuni . Îi asiguri pe locuitorii județelor Neamț și Suceava de sprijinul guvernului”, a spus premierul la începutul conferinței.
Știrea inițială
Ilie Bolojan anunț important despre pensiile speciale
Newsweek a scris că în acest moment, magistrații se pot pensiona dacă au o vechime de cel puţin 25 de ani numai în funcţia de judecător, procuror, magistrat-asistent la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor, precum şi în funcţia de judecător la Curtea Constituţională, judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi. SURSA AICI
Însă vârsta de pensionare va crește la 65 de ani.
Citește și: Cu ce sume de bani ar urma să fie tăiate pensiile speciale? Bolojan le va micșora cu mii de lei
Nu se ia în calcul această limită și pentru magistrații care au, în acest moment, vârsta de pensionare (cei 25 de ani vechime). Aceștia pot continua să muncească și se pot pensiona oricând doresc.
„Norma tranzitorie va rămâne în lege. Magistrații care au îndeplinit deja condițiile pot ieși la pensie în aceleași condiții ca și până acum. Nu trebuie să se grăbească – vor beneficia de aceleași drepturi și mai târziu”, a garantat Nicușor Dan, zilele trecute.
De altfel, sunt zeci de magistrați care așteaptă ca președintele să semneze decretele de pensionare. Nicușor Dan a amânat această decizie, iar din acest motiv este acuzat de abuz. Detalii AICI:
Citește și: Judecătorii cer ca „pensiile speciale să fie aproape cât salariile”. Șefa CSM are 65.000 lei/lună
Newsweek semanla exact în urmă cu 2 luni că Nicușor Dan refuză să semneze pensionarea a 30 de magistrați.
Detalii, mai jos:
Citește și: Nicușor Dan a blocat accesul a 30 de magistrați la pensii de 25.000 lei. Bolojan vrea tăierea lor
CSM a protestat vehement, iar Nicușor Dan s-a apărat spunând că nu a avut timp că citească cererile de pensionare. Asta, deși semnătura președintelui este doar formală.
Citeșțe și: 75 magistrați au pensiile speciale de 21.000 lei blocate de Nicușor Dan. Care e cauza „războiului”?
