Conform unui raport, țara noastră are aproximativ patru milioane de persoane inactive economic, respectiv fără loc de muncă și care nu caută activ angajare.
Motivul ar ține de digitalizare se arată într-un studiu realizat de o platformă online pentru locuri de muncă.
Cifre îngrijorătoare: 4.000.000 de români apți de muncă nu vor să lucreze. Care e motivul real?
Potrivit Delucru.ro, din totalul celor fără loc de muncă, peste două milioane și-ar dori să muncească, însă nu știu cum să o facă într-o economie digitalizată, unde platformele clasice de joburi presupun abilități digitale minime.
Citește și: Câţi muncitori străini sunt în România şi de unde sunt ei veniţi? Mozaic de naţii pe piaţa muncii
”Transformarea digitală a economiei a adus beneficii multiple pe piața muncii, dar a și creat o prăpastie între cei incluși digital și cei excluși.
România se află constant pe ultimele locuri în UE în ceea ce privește alfabetizarea digitală: doar 28% dintre cetățeni aveau în 2023 competențe digitale de bază sau peste, comparativ cu media UE de 55%.
Disparitatea este mai profundă în rândul populației vulnerabile. Doar 25% dintre femeile de peste 65 de ani dețin competențe digitale de bază, față de peste 70% dintre tinerele de 25-34 de ani.
Această diferență de acces la instrumentele digitale conduce la o excludere involuntară de pe piața muncii”, se precizează în analiza de specialitate.
Cifre îngrijorătoare: 4.000.000 de români apți de muncă nu vor să lucreze. Care e motivul real - Foto: Freepik (rol ilustrativ)
Citește și: Piaţa muncii a luat-o razna. Un muncitor străin costă cât doi muncitori români
Din eșantionul de patru milioane de persoane inactive economic, mare parte - persoane peste 45 de ani, fără competențe digitale, din mediul rural sau urban periferic - continuă să se bazeze pe metode tradiționale de angajare, însă doar 2% dintre ei își găsesc de lucru prin recomandări personale și doar 1% prin anunțuri în ziare sau la aviziere locale.
De asemenea, 4% reușesc să ocupe un post prin prezentarea directă la firme, dar cu efort logistic și lipsă de transparență, în timp ce 1% prin agențiile de stat pentru ocuparea forței de muncă, scrie Agerpres.
