Ce au început românii să taie de pe lista de cumpărături? Cifrele care arată cât a scăzut consumul

Românii au redus cumpărăturile în primele nouă luni ale anului, iar scăderea vânzărilor se vede atât la alimente, cât și la produsele nealimentare și carburanți.

Potrivit Institutului Național de Statistică, volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul a scăzut cu 4,6% față de aceeași perioadă din 2025.

Cel mai mare recul a fost înregistrat la produsele nealimentare, unde vânzările au scăzut cu 5,4%. La alimente, băuturi și tutun, reducerea a fost de 4%, iar la carburanți, de 3,8%.

Ce nu-şi mai permit românii să mai cumpere? Comerțul cu amănuntul intră pe o pantă descendentă

Erodarea continuă a puterii de cumpărare, sub presiunea inflației cumulate și a costurilor fixe uriașe (utilități, rate bancare etc.) a obligat populația să-și regândească complet prioritățile financiare.

Dar ce au tăiat mai întâi românii, din bugetul familiei? Statistica oficială evidențiază o diferențiere clară între bunurile de strictă necesitate și cele la care s-a renunțat fără ezitare.

Electrocasnice și bunuri de folosință îndelungată: Este sectorul lovit cel mai dur. Achizițiile de electronice, electrocasnice mari și mobilier au scăzut dramatic.

Citeşte şi: Mișcare istorică, pe piața de retail din România. Preluarea Carrefour de către „frații Dedeman”, autorizată

Românii amână pe termen nelimitat înlocuirea echipamentelor din casă și evită să mai contracteze credite de consum.

Îmbrăcăminte și încălțăminte: Sectorul de fashion și retail nealimentar este în recul vizibil. Cumpărăturile din impuls au dispărut aproape complet, achizițiile fiind restrânse la strictul necesar.

Carburanți: Scăderile de la pompă indică o reducere a deplasărilor neesențiale. Mașina personală este folosită mult mai rațional, iar vacanțele sau ieșirile de weekend au fost primele optimizate.

Coșul alimentar de nivel mediu și premium: Deși volumul strict de hrană nu se poate prăbuși de pe o zi pe alta, comportamentul de cumpărare s-a schimbat radical.

Românii au migrat masiv către mărcile proprii ale retailerilor (private label), au tăiat produsele premium și vânează agresiv etichetele de reduceri.

De la „consum pe datorie”, la strategia de supraviețuire

Scăderea cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul este un semnal de alarmă major pentru întreaga economie națională, având în vedere că PIB-ul României a fost alimentat în ultimul deceniu aproape exclusiv de motorul consumului.

Dezumflarea acestei bule indică intrarea într-o fază de stagnare sau recesiune tehnică, la nivelul gospodăriilor.

Citeşte şi: Intră marile companii din România pe pierdere, după revoluția fiscală? Ce „profit” face Guvernul?

Fără o redresare a puterii reale de cumpărare sau o scădere a presiunii fiscale pe venituri, optimismul afișat de decidenții politici rămâne complet deconectat de realitatea din buzunarul cetățenilor.

Este de asemenea o probă factuală a faptului că creşterea economică bazată pe consum nu mai funcţionează, pentru că vremurile s-au schimbat.

O societate în criză, care-şi măreşte deficitul de cont curent şi trăieşte perpetuu pe datorie, ajunge rapid la faliment, pentru că condiţiile economice externe s-au schimbat.